Analiza

Distanțare fizică ori socială? Daniel DAVID: Modul în care este prezentată și interpretată distanțarea socială, mai important decât distanțarea în sine

Distanțarea socială reprezintă o realitate cu care românii s-au confruntat încă de la debutul stării de urgență. Prudența inițială a fost înlocuită rapid însă și abordată cu tot mai mare indiferență. Deși sanitarii de serviciu au încercat să atenueze din impactul social, propunând ulterior o altă formulă, cea de distanțare fizică, tot mai puțini au continuat să-i acorde importanța cuvenită, necesară în contextul epidemiologic actual, și din cauza comunicării guvernamentale deficitare, precum și a vidului legislativ care a intervenit între starea de urgență și cea de alertă, pe parcursul lunii mai. 

Distanțarea socială presupune menținerea unei anumite distanțe între oameni pentru a preveni răspândirea infecției cu Covid-19. Puteți încetini răspândirea coronavirusului și puteți reduce riscul de a contracta COVID-19, păstrând o distanță de cel puțin 2 m (6 picioare) de alte persoane. Distanța fizică trebuie menținută chiar dacă nu sunteți bolnav.

După cum apreciază profesorul universitar și psihologul Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai”, termenul de distanțare socială reflectă o realitate specifică perioadei de pandemie și aparține domeniului epidemiologic. 

Dacă în cazul adulților perspectiva asupra distanțării sociale este ceva mai clară, confundâdu-se cu distanța interpersonală, în situația copiilor însemnătatea acestei formule merită explicată și interpretată.

Despre formula de distanțare socială: distanțare fizică ori socială

„Termenul a venit pe zona epidemiologiei, mai degrabă.

Sunt termeni alternativi folosiți în domenii diferite. Unul vine din zona epidemiologiei, unde se folosește distanțarea socială, cu sensul pe care l-ați spus. Sunt, practic, termeni sinonimi, iar variațiile țin, mai de grabă, de preferința unor domenii în comparație cu altele”, a explicat psihologul Daniel David, rectorul UBB, pentru Ziar de Cluj

Despre interiorizarea acestui termen și practicarea distanțării sociale: a fost termenul interiorizat?

„Cred că, repet, în perioada stării de urgență, da.

După aceea, din cauza faptului că a fost bâbâiala cu cele trei zile în care nu mai erau constrângeri, oamenii au interpretat prea pozitiv relaxarea. S-a pierdut. 

Și în acest moment nu știu în ce măsură se mai respectă sau nu, de aceea autoritățile ar trebui să găsească alte căi prin care termenul să dobândească realitate cu adevărat”.

Despre urmările distanțării sociale pe termen lung

„Nu văd o problemă majoră, decât dacă situația va dura ani de zile, altfel distanța aceasta interpersonală și la nivel social, diferă de la o țară la alta: unele au distanțe mai mari, altele au distanțe mai mici, deci nu este o mare problemă. 

Acum, sigur, dacă starea de pandemie va dura zeci de ani, ar putea avea și un impact la modul în care oamenii reinterpretează relațiile sociale dintre ei. 

Dar deocamdată, într-o perioadă scurtă sau medie, nu cred că va avea un impact major”. 

Despre impactul emoțional asupra copiilor: poate avea distanțarea socială efecte negative?

„Dacă li se explică mecanismul, nu.

Dacă li se explică și copiii sunt parte a acestui proces.

Dacă nu li se explică și copiii vor simți că părinții sunt mai distanți sau rudele etc. sigur, stresorul poate fi până la nivelul traumei. 

De aceea, este importantă nu atât distanțarea socială în sine, ci modul în care se prezintă distanțarea socială, modul în care se interpretează distanțarea socială și cum o prezinți copiilor”.

Despre „căldura” specific românească, profesorul Daniel David consideră că este mai degrabă o prejudecată, iar astfel ditanțarea socială se pliază pe ideea distanței interpersonale specifice românilor:

„Distanța socială în cazul românilor, să știți, nu este printre distanțele mici, la nivel internațional. E o distanță ușor chiar peste medie a țărilor la nivel internațional. 

Am și publicat un articol în acest sens și da, cu surprindere, nu suntem în zona țărilor în care distanța interpersonală, ca să-i spun așa, dincolo de pandemie, este foarte scăzută. Este peste nivelul mediu”. 

* Spre exemplu, un american tipic are tendința să plaseze social un străin, la prima întâlnire, în distanța personală (aproximativ 40cm-122cm), deoarece îl vede ca un potențial colaborator; dacă va fi înșelat, îl va scoate din această distanță personală.

Un român are însă tendința să plaseze un străin în distanța socială (122cm-210cm) și abia după ce trece niște teste de încredere îl plasează în distanța personală, în care îl conceptualizează ca pe un potențial colaborator.

CITEȘTE ȘI: Daniel DAVID: „Cum mai stăm cu încrederea? Tot mai bine! Dar mai avem de lucru…”

Urmările distanțării în timp: posibile efecte negative

„Preconizez efecte negative dacă:

1 Distanțarea socială nu este explicată copiilor, iar ei nu înțeleg de ce se folosește și de ce apare.
2 Dacă situația pandemiei va dura mai mulți ani, mulți ani. 

Altfel, nu”, a conchis profesorul universitar, psihologul Daniel David. 

sursa: danieldavidubbwordpress.com

Daniel David – Rectorul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca – este profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, preşedinte al International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health, al Colegiului Psihologilor din România, filiala Cluj (2004-2012) şi al Asociaţiei de Psihoterapii Cognitive şi Comportamentale din România (2000-2011). 

În anul 2017 a fost ales preşedintele Asociaţiei Psihologilor din România. Este autorul monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor, apărută la Editura Polirom.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

* sursa: interviu Daniel David în paginiromanesti.ca

  featured image: together.stjude.org

  sursa captură: shutterstock.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *