In timp ce restaurantele devin tot mai rafinate, cu design spectaculos si oferte sofisticate, “oferta” de angajati pe piata Clujului este tot mai slaba. Fie ca este vorba de chelneri, barmani, de piccolo, bucatari sau ajutori de bucatar, oamenii calificati sunt tot mai greu de gasit. In plus, o data angajati, cei mai multi aleg sa plece peste vara la munca in alte tari. Cativa dintre cei mai importanti lideri ai acestei industrii pe plan local au dezvaluit pentru Ziar de Cluj cu ce probleme se confrunta si care ar fi posibilele solutii. Cea mai vehiculata ar fi infiintarea unei scoli de meserii.
Dincolo de gasirea unor metode de atragere a clientelei, patronii localurilor se confrunta si cu o criza a personalului. De la bucatari, la barmani si ospatari, majoritatea sunt necalificati si adesea pleaca dupa o scurta perioada de timp.
„Exista o problema in acest sens, intrucat 99% dintre barmani si ospatari nu sunt pregatiti. Ei sunt „jobisti” intr-un oras precum e Clujul”, a declarat pentru Ziar de Cluj Mircea Buteanu, patronul Diesel Events.
In ceea ce priveste deschiderea unei scoli profesionale care sa pregateasca ospatarii si barmanii pentru practicarea acestei meserii, parerile sunt impartite. Buteanu afirma ca s-ar putea ca o scoala profesionala sa nu aiba, totusi, succes in aceasta directie.
„Nu stiu daca ar imbunatati situatia o scoala profesionala, stiu ca scoli private sunt. Cred ca in primul rand ar trebui vazut daca ele vor functiona pentru ca nu stiu daca ei ar fi interesati de aceste cursuri”, a precizat el.
Principalul dezavantaj, in opinia patronului Diesel Club, este acela ca majoritatea ospatarilor nu-si doresc cu adevarat sa munceasca.
„E o piata mare. In Cluj, in mod deosebit, as zice ca e o problema colosala. Pana la urma, e un handicap psihic in a cara tava daca n-ai mai facut-o. Mentalitatea unora e una deosebita, ca sa nu zic precara. Pur si simplu nu sunt pregatiti pentru a munci”, este de parere Buteanu.
Mai mult, dupa ce semneaza contractul de angajare, multi se retrag, se plange el.
„In plus, este o mare instabilitate pe piata fortei de munca in acest domeniu. Legislatia fortei de munca nu incurajeaza o relatie normala angajator-angajat, iar ei pur si simplu pleaca. Sunt neseriosi. In plus, sunt sunt unii care fac o presiune uriasa asupra angajatorului. Nu e usor, le faci contract de munca, ii trimiti la analize, iar dupa aceia ei renunta pentru ca au febra musculara. Acum nu vreau sa zic despre cat de oropsiti sunt crasmarii, dar asta e o problema, pe langa incercarea de a atrage clientii”, a incheiat Buteanu.
Studentii – ospatarii nostri
Majoritatea ospatarilor sunt studenti fara experienta, iar calitatea servirii lor e in legatura si cu harnicia sau lipsa de harnicie, afirma Calin Tiplea, patronul Nuka Bistro, Muura Steakhouse si Wonderful Time.
„Nu este strain pentru nimeni faptul ca cei care fac pe ospatarii sunt majoritatea studenti, mai rasariti sau mai moi. Acum, pentru cei mai rasariti, important este ca ei sa fie harnici si sa indeplineasca niste cerinte ce tin de primirea clientilor, de servire si de un “sa va fie de bine”. Acestea sunt lucruri foarte importante. Cine e harnic, e harnic indiferent de domeniul in care lucreaza”, a apreciat Tiplea.
O solutie pentru a-i proteja pe viitorii angajatori de ospatari care n-au experienta sau care nu se descurca cu servirea, ar fi aceea de a da recomandari celor care pleaca, declara Calin Tiplea.
„Inca o problema legata de ospatari este nu faptul ca pleaca, ci ca pleaca de la mine la altcineva si tot rau serveste. Ar trebui sa existe o organizare a acelora care au un astfel de business, iar ospatarul care pleaca, sa plece cu o recomandare pentru a evita astfel de situatii”, a spus el.
Problema lipsei de calificari poate fi solutionata, insa, de existenta unei scoli care sa acrediteze ospatarii sau bucatarii.
„Ceea ce lipseste este o scoala de ospatari, iar, personal, cred ca cine va face o astfel de scoala la niste preturi decente pentru a califica acesti studenti, va face un bine pentru toata lumea. Spun preturi decente pentru ca cei interesati sa isi permita sa urmeze cursurile. Oricum, contactul cu omul este cel mai important, dar de o scoala e nevoie. E nevoie de scoala de ospatari, de bucatari, e nevoie de scoala in general”, a completat patronul Vertigo pentru Ziar de Cluj.
Patronul de la Marty crede ca HORECA ar trebui sa preia fraiele
Marcelus Suciu, administratorul lantului de localuri Marty crede ca ar trebui sa se puna la punct o scoala de pregatire pentru personalul din localuri, fie ca i se spune scoala culinara, scoala de meserii sau scoala de bune practici.
“Nu o sa ne putem niciodata lupta cu 1.500 de euro, cu salariile din Londra, Din Germania, Italia sau Spania. Daca primesc si altceva pe langa salariu si de faptul ca pot sa stea acasa, sa fie alaturi de familii, sa poata sa evolueze, sa simta ca se investeste in ei, ceea ce acolo, afara, nu prea se intampla. Faptul ca stau la Cluj, unde sunt chirii si un cost de viata mai scazut aici cred ca ar putea, din punctul de vedere al HORECA, al industriei ospitalitatii, sa fie un factor decisiv in a-i convinge pe cei mai multi sa nu plece, sa renunte la munca sezoniera de acolo. Ei merg sase luni, apoi se intorc, cativa mai raman acolo. Exodul si criza aceasta este destul de puternica. Asta cred ca se poate face: HORECA sa organizeze intalniri in care sa se creeze niste institute care sa pregateasca la modul profesionist chelneri, ospatari, barmani sau bucatari. Cursurile care se intampla acum sunt niste glume obosite. E nevoie de scoli serioase, cu pregatire profesionista si practica, cu teste si informatie. Daca s-ar organiza asa ceva, cred ca ar fi sanse mari ca personalul sa ramana in localurile unde se angajeaza, daca se simte o valoare”.
Un alt administrator al unui local din centrul Clujului, care doreste sa isi pastreze anonimatul crede ca nu mai avem scoli de meserii in domeniu pentru ca nu mai exista nici meseriasi care sa sustina cursuri.
„Sunt copii care in momentul de fata ar vrea sa invete meserii cum e cea de ospatar sau bucatar, dar nu mai au unde. Cei care s-au priceput la asta au imbatranit, s-au pensionat, cei care i-au urmat au plecat in strainatate. O alta problema este ca meseria de ospatar, de pilda, nu mai este o meserie. Este considerata o ocupatie de tranzit, toti se gandesc ca fac asta pana termina facultatea si apoi se angajeaza in domeniul pentru care s-au pregatit”, a spus acesta.
„Nu exista bucatari creativi la Cluj”
Contrar aparentelor, nu este o zona in care salariile sa fie mici, asigura administratorul.
„Nu e o rusine sa fii ospatar, mai ales dupa o anumita varsta. In marile orase ale lumii exista ospatari de 40-50 de ani si nu o duc rau, ba chiar dimpotriva. Un ospatar bun din Cluj castiga mai bine decat un doctor”, sustine acesta, spunand ca venitul in acest caz poate varia intre 2.500 si 4.000 de lei.
Administratorul de local considera ca este normala plecarea in strainatate pentru conditii mai bune.
„In Italia, un ospatar poate castiga 1.500 de euro, adica 7.000 de lei, bani pe care nu ii poti face in Romania si nici un patron nu ii poate plati la noi. O alta problema este calitatea preparatelor din localuri. Isi pot permite sa dea salarii mari cand cel mai ieftin preparat din meniu costa 20 de euro. Eu daca am 20 de euro minim in meniu, maine inchid restaurantul. Trebuie sa luam in calcul clientela, materia prima, ospatarii, tara. Pentru salariile din Romania nu poti sa ceri mai mult unui angajat. Din aceste cauze, nu se poate schimba nimic. Datele de la ITM spun ca din 10 restaurante deschise la Cluj, 9 se inchid in primii ani de functionare. Asta spune multe”, spune acesta.
Administratorul a mai vorbit despre initiativa unui prieten de-al sau, avocat in Arad, care lucreaza la un proiect pe fonduri europene in cadrul caruia cursantii la scoli de bucatari si ospatari din Italia si Romania vor fi instruiti si vor face schimb de experienta in ambele tari.
„Va spun sincer: In Cluj, in momentul de fata nu exista nici un restaurant, indiferent cat de bine e pozitionat, nu are un meniu realizat de bucatarul sau. In Cluj, unde sunt sute de mii de oameni. Cele mai cotate restaurante aduc bucatari din Bucuresti sau Budapesta care vin, fac meniul, ii invata pe angajati ca pe niste robotei cum sa le prepare si apoi pleaca acasa. Nu avem un bucatar-sef inovativ in orasul acesta”, a atras el atentia.
USAMV nu se ocupa de asa ceva
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) nu organizeaza cursuri in acest domeniu.
“Nu avem cursuri de bucatari si nici nu cred ca vom avea in curand, pentru ca nu au un specific academic. In cadrul universitatilor, orice program de studiu trebuie sa fie acreditat de ARACIS (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior), iar cursurile de acest fel sunt meserii existente in Nomenclatorul Meseriilor si acreditate de alte organisme la nivel national”, a precizat Doru Sabau, purtatorul de cuvant al universitatii.
Proiectele din fonduri europene, o posibila solutie
Daniel Don, directorul Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Cluj este de parere ca piata de munca ofertanta din Cluj le ofera oamenilor din aceasta industrie ocazia atat sa isi schimbe locul de munca atunci cand nu sunt multumiti de conditii, cat si sa isi schimbe ocupatia.
“La Cluj somajul a scazut foarte mult in ultima vreme, fenomen favorizat in mare parte de proiectele europene care se deruleaza aici. In aceste conditii, angajatii au o oferta variata pentru un alt job atunci cand conditiile in care lucreaza nu mai sunt pe masura asteptarilor. Se intampla si sa se recalifice, asa incat, un bucatar, de pilda, sa devina hair-stylist. Cei care isi deschid un business trebuie sa fie bine organizati. Nu poti sa iti deschizi azi o terasa si maine sa iti si angajezi personal specializat. O solutie ar fi ca administratorii de localuri sa se intereseze in privinta pietii muncii, sa tina legatura cu institutiile statului si sa acceseze oportunitatile pe care le ofera proiectele finantate din fonduri europene, in cadrul carora se instruiesc oameni tocmai in meseriile pe care le cauta, pot sa coopteze personal in practica si apoi sa aleaga persoanele care corespund cererii. Este normal sa plece in alte tari daca le ofera conditii si salarii mai bune”, a precizat Don.
Scoala de Bucatari a lui Adi Hadean isi selecteaza cursantii
La Cluj exista, in momentul de fata, proiectul unei Scoli de Bucatari lansat cu sprijinul USAMV Cluj de specialistul in domeniu, Adi Hadean. La data de 19 august, 2015, Hadean confirma pe blogul sau, www.adihadean.ro, ca programul este la a cincea editie inceput fiind in 1 iulie 2015. Prin initiativa Scolii de Bucatari, Hadean isi propune ca pe parcursul unui an sa instruiasca in aceasta cariera zece tineri care nu au posibilitati financiare.
Etapa de selectie a urmatorilor cursanti este inca in desfasurare, ne-a informat Adi Hadean.
„Proiectul este momentan in stadiul in care facem selectia. Incercam sa facem o selectie cat mai riguroase deoarece proiectul se adreseaza tinerilor care nu au posibilitati financiare si isi doresc sa invete meseria aceasta”, a spus acesta.
Pana in prezent, numarul celor inscrisi este destul de mare, potrivit initiatorului proiectului.
„Avem un numar mare de aplicanti, as zice chiar zeci. Prin urmare, trebuie sa facem o selectie riguroasa, o ancheta sociala, desi nu este cel mai potrivit termen, si sa vedem cine are mai mare nevoie de acest program”, a explicat Hadean.
Scopul proiectului nu a vizat in special impactul asupra orasului, cat impactul asupra vietilor unor oameni. Hadean doreste sa ofere o sansa celor zece participanti ce vor fi selectati.
„N-am vrut sa obtin un impact asupra orasului, cat un impact asupra vietilor celor zece persoane. Nu-mi garanteaza nimic ca vor rezista toti sau ca vor ramane cu totii sa lucreze in Cluj-Napoca. Mi-ar placea ca acest proiect sa continue an de an si orasul sa se aleaga cu un numar considerabil de bucatari”, a declarat Adi Hadean, cunoscut si ca bucatar al emisiunii Masterchef.