Sute de ani de traditii se estompeaza, an de an, la Cluj-Napoca, in preajma Craciunului. Oamenii nu mai merg la colindat fiind „speriati de interfoane”, iar obiceiurile de iarna se mai pastreaza doar in programele artistice ale ansamblurilor populare. Primul muzeu etnografic privat din tara, deschis in colonia Sopor din Cluj, organizeaza seri de sezatori si colinde pentru a invia traditiile de sarbatori.
Colindatorii, specie pe cale de disparitie la Cluj. Etnologii sustin ca obiceiurile din preajma Craciunului se estompeaza an de an. La oras oamenii nu mai merg la colindat, iar ansamblurile folclorice sunt singurele care mai pastreaza traditiile, pe scena.
“Colindatul se pastreaza la sat, insa in Cluj-Napoca e inexistent, a devenit doar spectacol. Se organizeaza multe spectacole, dar nu se mai colinda la casa oamenilor. Eu, spre exemplu, nu am mai auzit cete de colindatori. Probabil or fi speriati din cauza interfoanelor. Ca si traditii de iarna, se pastreaza o treime”, crede seful Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Cluj, Tiberiu Groza.
In evidentele CJCPCT Cluj se afla peste 70 de ansambluri populare, insa, din aceastea, de abia cinci pastreaza traditia colindatului, potrivit reprezentantilor institutiei.
“E o cultura urbana care trebuie intretinuta. (…)Trebuie sa fim atenti la traditiile care inca se pastreaza prin noi. E o adevarata politica nationala. Lucrurile simple si traditiile trebuie patrimoniate la nivel de UNESCO, pentru ca avem sarmale frumoase, oameni frumosi, traditii frumoase”, spune profesorul Victor Bercea, indrumatorul Ansamblului “Romanasul” de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN).
Cei aproape 100 de colindatorii de la “Romanasul” au un repertoriu de colinde vechi de 40 de ani, iar din 2006 au ales sa prezinte in spectacolele de iarna ale ansamblului un obicei din Maramures.
“Am ales un obicei istoric din Maramures. Se numeste “Alai cu masti din Maramures” pe care l-am prezentat in Franta, Italia, Grecia, Polonia si in extrasezon”, a aratat pofesorul Bercea.
“Romanasul” se innoieste an de an cu studenti la Politehnica. Ei aleg sa colinde mai mult in campusurile universitare si in familie.
“Se reinnoieste trupa an de an, insa multi din cei pe care ii initiem merg la salsa si dans modern apoi. (…) Colindam in familie. E o stare de taina si o frumusete prin care pastram aceste valori. Nu avem in program Prefectura sau Primaria. Programul nostru de colinde e organizat pentru rectoratul UTCN si pentru studenti”, a punctat profesorul Bercea.
Reprezentantii ansamblului „Martisorul” spun ca obiceiurile de iarna si cetele de colindatori ajung, cu preponderenta, pe scena sau in institutiile publice.
“Obiceiul colindatului se pastreaza doar la institutiile publice. Persoanele nu mai merg. Moda e sa se colinde institutiile publice ca oamenii sa fie bagati in seama”, a aratat reprezentantul Ansamblului “Martisorul”, Ioan Cocean.
“Martisorul” ii va colinda in acest an doar pe clujenii abonati la Cantina Sociala a Primariei.
“Joi de la ora 19 avem un spectacol de colinde cu corul Sinteusul Mare (MM), iar in 14 decembrie plecam la Resita la Casa de Cultura a Studentilor”, a spus Cocean.
Dincolo de “lobby-ul” pe care il fac colindatorii clujeni, de Craciun, in institutiile publice, obiceiurile de iarna sunt inviate in primul Muzeu Etnografic privat din Romania, deschis in colonia Sopor, de langa Cluj-Napoca. In “Poarta de Su’ Feleac” au colindat, sambata, peste 20 de oameni.
“Noi vrem sa reinviem obiceiurile care incep sa se uite. Am vrut un muzeu viu, iar sambata am facut prima sezatoare si am primit colindatori din Frata la Muzeu, pe jucausi si jucatori, dar si pe solista de muzica populara Ana Ilca Muresan. I-am imbracat in straie populare si am colindat dupa cum se cuvine, noi, cei din Sopor”, a spus Rodica Capusan, femeia care a ridicat “Poarta de Su’ Feleac”, alaturi de sotul ei, Gheorghe Capusan.
Institutiile publice s-au pregatit pentru colindatori. In acest an, Consiliul Judetean Cluj a alocat suma de 10.000 de lei pentru colindatorii care le vor pasi pragul.
Foto: Poarta de Su’ Feleac