Un medic care a descoperit o noua frontiera a creierului. Un chimist care a inventat reteta sangelui artificial. Un profesor ajuns in “Hall of Fame-ul” universitar mondial. O tanara plecata din Cluj la 17 ani care si-a implinit visul american, inovand o noua retea de socializare. Un tanar cu sindrom Down care si-a luat examenul de Bacalaureat, in timp ce jumatate dintre elevii Romaniei nu au reusit. Sunt cativa dintre clujenii cu care ne-am mandrit in 2013. Sunt oamenii care ne-au dus vestea peste hotare, purtati de pasiune si de vointa de a-si depasi, intotdeauna, limitele.
Medicul neurolog Bogdan Florea este, fara indoiala, unul dintre clujenii cu care ne putem mandri. Anul acesta, el a publicat o cercetare care vine sa revolutioneze domeniul Neurochirurgiei, si anume descoperirea unei noi frontiere a creierului. Alaturi de Florin Amzica, profesor de neurofiziologie la Montreal si Daniel Kroeger, afiliat Universitatii Harvard, au publicat un studiu prin care anunta descoperirea unei stari de activitate electrica a creierului necunoscuta pana in prezent.
Descoperirea poate avea efecte importante asupra criteriilor de stabilire a mortii cerebrale, utilizate in domeniul transplantului, dar si a cercetarii fundamentale referitoare la pacientii aflati in coma profunda. Medicul clujean a povestit despre cercetarea sa si despre descoperirea care s-a facut intr-o clinica din Cluj. Bogdan Florea este cercetator la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu” Cluj, la Institutul de Cercetare Imogen, si, cu peste 20 de ani in urma a venit la studii tocmai din Suceava, atras de scoala medicala clujeana.
Cercetarile asupra pacientilor in coma au dus si la descoperirea care poate revolutiona ceea ce se cunoaste despre creier. Mai exact, a scos la iveala ca in creierul unor pacienti in coma, in anumite conditii se inregistreaza o activitate electrica despre care nu se stia pana acum.
Specialistul clujean practica neurofiziologia, a studiat mult cazuri de epilepsie – este domeniul sau de activitate, alaturi de EMG si potentiale evocate.
Sangele artificial s-a inventat in Transilvania
O alta echipa de cercetatori, de data aceasta de la Facultatea de Chimie a Universitatii “Babes-Bolyai” a pus Clujul pe harta lumii in acest an. De sase ani, conferentiarul Radu Silaghi-Dumitrescu, alaturi de echipa sa, realizeaza cercetari de laborator pentru a produce sange artificial, util in cazul unor interventii chirurgicale in care se pierde mult sange sau in cazul accidentelor.
Silaghi-Dumitrescu a reusit, dupa atata timp dedicat cercetarii, sa creeze o reteta de sange artificial – care nu are culoarea rosie, ci poate deveni chiar incolor, iar testele preliminare de pe soareci au rezultate incurajatoare.
Sangele artificial creat la Cluj contine apa, saruri si o proteina care se numeste hemeritrina si este extrasa din viermii marini, iar in unele preparate se adauga albumina, o alta proteina, ca agent de protectie fata de agentii de stres.
Echipa conferentiarului Radu-Silaghi Dumitrescu lucreaza la acest experiment din 2007. Radu Silaghi-Dumitrescu are 39 de ani, a absolvit cursurile Facultatii de Chimie a UBB Cluj si are doua doctorate, unul in Chimie organica si altul in Chimie bio-anorganica, obtinut la Universitatea Georgia din SUA. Rezultatele cercetarii nu au trecut neobservate, iar presa straina a relatat despre descoperirea clujenilor. Radu Silaghi-Dumitrescu crede ca aceasta descoperire ar putea fi nominalizata la premiul Nobel peste cativa ani, dupa ce se vor realiza teste pe oameni.
Ioan Aurel Pop, in „Hall of fame-ul” universitar mondial
Tot din domeniul universitar vine un alt clujean cu care ne putem mandri. Academicianul Ioan Aurel Pop, rectorul Universitatii Babes-Bolyai a fost premiat, la sfarsitul acestui an, la Florida, pentru locul ocupat printre cei mai mari 15 profesori ai lumii, in urma unui raport intocmit de Universitatea din Oklahoma (SUA), institutie din Top Shanghai 500.
Sa fii printre cei mai buni pedagogi din lume este mare lucru. Distinctia i-a fost acordata pentru cartile si studiile stiintifice publicate, dar si pentru munca sa de coordonator al unor institutii romanesti si europene de cultura. Ioan Aurel Pop a fost director al Centrului Cultural Roman din New York, intre 1994 si 1995, respectiv director al Institutului Roman de Cultura si Cercetare Umanista de la Venetia intre 2003 si 2007.
“O ceremonie emotionanta, cu o atmosfera deosebita, oameni extraordinari, personalitati academice de talie mondiala si o distinctie care ma onoreaza, dar, in acelasi timp, ma si responsabilizeaza suplimentar fata de activitatea educationala”, a declarat in urma premierii din Florida, Ioan Aurel Pop.
Rectorul UBB Cluj este specialist in istorie medievala, are peste 50 de carti publicate si peste 300 de studii, articole si recenzii aparute. “Hall of Fame-ul” este cunoscut in domenii precum sportul sau filmul, iar de cativa ani s-a creat un Hall of Fame si pentru cei mai buni profesori din lume.
Anda Gansca si al ei Knotch
Anda Gansca a creat o noua retea sociala – Knotch – pentru care a obtinut, anul acesta, o finantare de 1,5 milioane de dolari. Impreuna cu Stephanie Volftsun, clujeanca a infiintat, in San Francisco, start-up-ul care, in scurt timp, a atras atentia investitorilor bine cotati din Sillicon Valley.
Knotch e o aplicatie pentru utilizatorii de iPhone care se bazeaza pe opiniile oamenilor. Opinii care sunt inregistrate cu ajutorul culorilor. Spre exemplu, culoarea rosie inseamna o parere buna, iar albastru semnifica o parere negative. Este o retea care a crescut discret in timp si care este destinata vorbitorilor de limba engleza. Comunitatea Knotch s-a extins, existand peste 250.000 de knotch-uri, adica opinii exprimate pe reteaua sociala mobila.
Anda Gansca a povestit pentru New York Times ca ideea acestei creatii i-a venit atunci cand studia la Stanford si ca ea este un „termometru“ pentru sentimente. Knotch spera ca datele generate de utilizatori sa devina importante pentru branduri, artisti sau chiar oameni politici.
Anda Gansca este fiica omului de afaceri clujean Gicu Gansca. Tanara a studiat la Liceul “Nicolae Balcescu” din Cluj-Napoca si apoi a studiat Economie la Stanford University. Tanara a declarat intr-un interviu acordat access2edu.ro ca a plecat din Romania la 17 ani.
“Am plecat pentru ca la 17 ani am simtit ca nu mai pot creste in Cluj ca si individ, ca lumea e mai mare si mai diversa decat mi-o voi putea imagina vreodata de acasa si…am avut dreptate. Din punct de vedere al sistemului educational, era greu sa fi stiut la 17 ani ce inseamna sa fii student in Romania, respectiv in America. Stiam doar ca daca ma duc la una dintre primele 10 universitati, calitatea educatiei va fi mai ridicata. Eu nu o pot compara nici acum pentru ca nu am fost student in Romania vreodata, dar in mod absolut va pot spune ca Stanford-ul m-a ajutat nu sa acumulez informatii, ci sa devin pur si simplu mai inteligenta. In fiecare an simt ca mintea imi este mai rapida, mai agera si mai capabila sa inteleaga complexitatea lumii de astazi”, a declarat Anda Gansca.
Mihai, tanarul cu sindrom Down care si-a luat Bac-ul
1.400 de elevi clujeni nu au reusit sa promoveze Bacalaureatul in acest an, insa un copil cu sindrom Down, Mihai Mocean, le-a dat o lectie tuturor. A fost numit eroul Bac-ului in 2013, deoarece si-a luat “examenul de maturitate” cu nota sapte, in conditiile in care aproape jumatate dintre elevii romani au esuat.
Povestea lui a facut inconjurul tarii, in micutul apartament din cartierul Manastur s-au perindat ziaristi si cameramani. Drumul spre reusita nu a fost, insa, lipsit de piedici. Mama lui l-a crescut singura, iar in repetate randuri a avut mari probleme cu sistemnul de invatamant din Romania, care l-a respins. Mihai are o memorie extraordinara, retine absolut tot ce citeste sau aude: stie ordinea in liturghii si toate ceremoniile, Noul Testament si recita la cerere oricare dintre cei 150 de psalmi. Si mama lui e mandra cand il aude ca nu greseste niciun verset.
Visul tanarului este sa devina preot, dar a fost dat afara de la Liceul Greco-Catolic din Cluj, poveste relatata pe larg de Ziar de Cluj. In ciuda obstacolelor, Mihai Mocean nu renunta, si doreste sa isi continue studiile.