In vizor

Clujeni care fenteaza Legea ANI. Agentia de Integritate, prea blanda cu ei

Deputatul Steluta Cataniciu, viceprimarul Gheorghe Surubaru, seful IPJ Cluj Ioan Pacurar sunt doar cateva nume de clujeni aflati in functii publice sau politice cercetati de Agentia Nationala de Integritate din diferite motive. Fie ca este vorba de incompatibilitate sau de averi nejustificate, aceste persoane au fost in vizorul ANI. Cu toate acestea, niciunul nu si-a pierdut functia ocupata sau statutul de parlamentar.

Cat de eficienta este Legea ANI in cazul politicienilor declarati incompatibili sau al persoanelor cu functii publice care nu-si pot justifica averea? Parerile sunt impartite intre juristi si oameni politici, insa evidenta ramane aceeasi: in multe cazuri, masurile luate de ANI nu isi ating scopul. Deputatii incompatibili raman in functii, la fel si viceprimarii, chiar daca, intre timp, tot ANI sesizeaza Parchetul pentru cercetarea lor penala.

Sefii de regii locale nu isi depun declaratiile de avere de ani de zile, alti consilieri iti rad in nas si declara la venituri cuvantul “confidential”, ascunzandu-se in spatele unei amenzi penibil de mica, reglementata tot de Legea ANI.

Acest instrument, care ar trebui sa fie unul de reglare si eficienta a integritatii in zona publica, este suspectat ca este folosit in scopuri politice.

Exemplele celor care se strecoara pe langa Legea ANI sunt numeroase. Ultimul este cel al viceprimarului Clujului, Gheorghe Surubaru, declarat incompatibil de ANI.

Motivele nici nu mai conteaza, daca iei in considerare urmarile rezolutiei data de agentie. Surubaru este si astazi viceprimar al Clujului, desi ANI a sesizat si Parchetul cu privire la faptele acestuia.

Privind acest exemplu, Mircea Jorj crede ca, in acest context, legea nu este destul de clara.

“In cazul domnului Surubaru este o problema, pentru ca s-a dispus sesizarea Parchetului de pe langa Tribunalul Cluj pentru fals si uz de fals. Legea 188, a functionarilor publici, prevede ca impotriva acelor functionari fata de care a inceput o ancheta care are legatura cu serviciul sau in relatii cu serviciul, pentru infractiuni din culpa, in momentul cand a inceput urmarirea penala i se suspenda raportul de serviciu. Ar trebui sa existe o astfel de prevedere si aici.  Din acest punct de vedere, Legea ANI nu prevede o astfel de abordare si se va ajunge ca, dupa 3-4 ani, cand domnia sa nu va mai fi viceprimar, sa constate instanta de judecata. Cred ca aceste lucruri vorbesc de la sine despre eficacitatea ANI”, spune liderul PSD Cluj-Napoca.

Surubaru a contestat rezolutia ANI in Contencios Administrativ, asa cum ii permite cadrul legal, iar pana la o sentinta a instantei nicio autoritate nu il poate demite din functe.

Acelasi este si exemplul deputatului de Cluj Steluta Cataniciu. Agentia Nationala de Integritate a stabilit ca deputatul PNL Steluta Gustica Cataniciu a incalcat regimul juridic privind conflictul de interese in materie administrativa, pe vremea cand era consilier local in Cluj Napoca, deoarece a participat la adoptarea unei hotarari in favoarea unei societati unde avea un interes patrimonial.

Dupa aceasta rezolutie, si Cataniciu a contestat in instanta decizia ANI. Procesul se judeca la Curtea de Apel Cluj, iar pana acum cele doua termene de judecata au fost amanate.

Ultimul cuvant apartine justitiei

Eckstein Kovacs-Peter, de profesie avocat, este de parere ca Agentia Nationala de Integritate este foarte eficienta, insa recunoaste ca in multe cazuri se tergiverseaza masurile finale.

“In opinia mea, Agentia de Integritate este foarte eficienta si acest lucru rezulta si din rapoartele pe Romania ale Mecanismului de cooperare si verificare a Uniunii Europene. Aici a intervenit o modificare de lege, a Legii ANI, in urma sesizarii Curtii Constitutionale,  care semnala ca exista in Constitutie o prevedere cum ca este interzisa formarea de instante exceptionale. Ori Curtea Constitutionala a considerat ca prin aceste hotarari, care erau definitive inainte sa apara aceasta modificare, se incalca Constitutia Romaniei. Ca atare, s-a luat de la ANI aceasta posibilitate de a interveno direct. Trebuie sa existe o cenzura judecatoreasca”, arata acesta.

Tocmai aceasta interventie a justitiei tergiverseaza lucrurile.

“Asta presupune un anumit inconvenient. Cei impricinati, mai ales daca sunt sesizati in ultima perioada a mandatului de consilier sau de parlamentar, pot sa tergiverseze pana la sfarsitul mandatului. Acestea sunt conditiile date, limitele functionarii ANI. Dar Agentia sta destul de bine la capitolul procese castigate. Adica cei care s-au adresat instantei, fiind nemultumiti de acele constatari ale ANI, in majoritate covarsitoare au pierdut procesele”, spune fostul parlamentar.

Matura pe jos cu Legea ANI

Sunt si multe persoane cu functii publice de conducere care ignora prevederile  Legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Sefii de regii de stat, directorii de institutii publice ignora voit aceste prevederi. Spre exemplu, directorul Regiei Autonome de Transport Urban de Calatori Cluj-Napoca, Liviu Neag, nu si-a depus declaratia de avere si de interese de cinci ani.

Alti consilieri isi tin veniturile obtinute de la firme private la secret.

Consilierul judetean Remus Lapusan a refuzat sa isi dezvaluie veniturile obtinute de la Uniqa Asigurari de Viata, Consilierul local Ioana Borza nu a scris in declaratia de avere cat a castigat de la Farmec, iar Anca Muresan, consilier judetean PSD, a omis sa declare veniturile de la o firma privata.

In toate aceste exemple, ANI a fost sesizata si a promis ca se va verifica situatia existenta. Chiar si asa, singura masura pe care o poate lua Agentia este aplicarea unei amenzi intre 50 si 2.000 de lei.

“Nedeclararea, in declaratia intocmita potrivit anexei a cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte inscrisuri constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 la 2.000 de lei. Agentia poate declansa din oficiu procedura de evaluare”, se arata in Legea 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.

Ioan Bildea, vicepresedintele PNL Cluj-Napoca, cel care a sesizat ANI in cazul directorului RATUC Liviu Neag, este de parere ca aceste sanctiuni sunt mult prea mici.

“La ora actuala, conform legii, sunt amendate persoanele care nu isi depun declaratiilor de avere. Probabil Liviu Neag a fost amentat si lui ii convine sa ia amenzi. Daca legea prevede sanctiuni minore, aceasta lege are o problema. Ar trebui sa fie masuri mai aspre, daca tot se prevede obligativitatea de a publica declaratiile de avere, pentru a-i determina pe cei care au ceva de ascuns sa nu o mai faca”, arata Bildea.

Si Jorj crede ca actul normativ ar trebui revizuit.

“Evident ca trebuie revazut acest act normativ, pentru ca este ineficace. Pe de alta parte, aceasta institutie presupune la randul ei sa aiba credibilitate, adica sa nu fie folosita ca un instrument politic, ci sa fie efectiv un instrument de reglare si de eficienta a integritatii in zona publica. De multe ori, au fost criticate metodele acestei institutii: ori ca priveau doar intr-o anumita directie. Ori si aici sanctiunile sunt modice sau chiar lasa loc de astfel de abordari”, spune presedintele PSD Cluj-Napoca.

Seful Politiei Cluj isi poate pierde o parte din avere din cauza ANI

Printre clujenii cercetati de ANI in ultimii ani se mai numara si Ioan Pacurar, seful IPJ Cluj. Curtea de Apel Cluj a deschis un proces in urma unei sesizari venite din partea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) si a Comisiei de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Cluj, in cadrul caruia se va stabili daca seful Inspectoratului de Politie a Județului Cluj, poate justifica sau nu 189.000 de euro din averea sa.

Primul termen de judecata in cazul lui Pacurar a avut loc ieri, la Curtea de Apel Cluj, insa mai este cale lunga pana la finalizarea procesului. O eventuala imposibilitate de a justifica suma respectiva ar putea avea drept consecinta confiscarea averii lui Pacurar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *