Vocea ta

Clădiri dărăpănate, noroaie infernale și coroane putrede – Cimitirul Central al Clujului ”smart” are o poartă secundară demnă de secolul XVI

Cei care merg la Cimitirul Central pentru a își plânge morții sunt nevoiți să intre, dinspre strada Matei Basarab, pe o poartă demnă de un citimir sătesc de secol XVI, nedemnă de Clujul anului 2022, în care „calitatea vieții” este, conform primarului Boc, cea mai bună din țară. „Calitate a vieții” citadine înseamnă și să îți poți jeli morții fără a fi nevoit să treci prin noroaie rurale, pentru a ajunge la mormântul lor.

În Clujul în care ni se promite metrou, e greu să se asfalteze intrarea în cel mai important cimitir al orașului, cimitir plasat fix în buricul târgului. Priviți fotografiile realizate astăzi de Ziar de Cluj:

Clădiri dărăpănate, noroaie infernale și coroane în stare de putrefacție, claie peste grămadă, întâmpină vizitatorii cimitirului – monument istoric, înființat în secolul al XVI-lea. Au trecut 5 secole și urbea a rămas la fel de înnoroiată ca în luminoșii ani 1500.

Văzând că sesizează, în zadar, această problemă Primăriei, Cristian Ioan-Adrian s-a adresat către Ziar de Cluj:

„Este vorba de intrarea în Cimitirul Central (a doua intrare, cea de pe strada Matei Basarab). Acolo, la intrare, e un nămol, de așa ceva nu am văzut nici în cimitirele de la țară, din cel mai îndepărtat CĂTUN. Am dat mailuri, etc., dar NIMIC. Am zeci de poze. De fiecare dată când merg să duc o lumânare tatălui meu stau câte jumăte de oră să îmi curăț papucii. În minunatul oraș de 5 stele…

Mai jos mailul trimis către Primăria Cluj-Napoca/Cimitire (dar fără rezultat):

«Mă numesc Adi Cristian și, din păcate, de vreun an și ceva mă văd nevoit să vizitez, mai mult decât mi-aș dori, Cimitirul Central. Fac asta în urma decesului tatălui meu. Totuși, problema pentru care scriu acest mail nu are legătură cu sentimentele care mă apucă când privesc mormântul tatălui meu, ci are legătură cu NĂMOLUL, MIZERIA ȘI LIPSA DE RESPECT din cimitir. Mai exact, la intrarea numărul 2 (cred) – cea de la intersecția străzilor Matei Basarab cu strada Jozsef Atilla, de ceva vreme încoace, la intrare, preț de câteva zeci de metri este un NĂMOL cam de 20 cm. Arată ca și șanțurile făcute de utilaje, în exploatările forestiere. Mai exact, de când la acea intrare sunt cantonate 2 mașini/utilaje a acelor responsabili (mă gândesc) cu întreținerea cimitirului, și din cauză că virează pe loc/ sunt încărcate/ toate astea amestecate cu ploile și cu faptul că acolo e PĂMÂNT au făcut ca acea intrare să arate ca cele mai GREU- PRACTICABILE ulițe din cel mai îndepărtat sat. Pe lângă asta, mormane infinite de coroane (în diferite stări de degradare), mizerie peste tot. Dacă vrei să intri în cimitir pe acolo, să duci o floare/ lumânare ORI PORȚI CIZME DE GUMĂ, ori te speli 2 ore.

Întrebările mele sunt: – știți de această situație? – vi se pare normală această situație? – de ce nu cereți ajutorul RADP, să bage o lamă acolo, să ducă niște BASCULE CU PIETRIȘ acolo? – ați încercat să mergeți prin acea zonă? Să vedeți cum vă rămân papucii prinși în NĂMOL?

Menționez că dacă afară e temperatura de 0 (zero) grade sau mai sus toată zona e o… mlaștină de nămol (nu vă luați doar după urmele de roți, acolo e doar cireașa). Eu am fost și în alte cimitire (la țară, în niște sate vai și amar). Da, acolo… alei, frumos, curat. La noi, în orașul de 5 stele… e așa. Probabil acea firmă e folosită și de cei de la Spații Verzi, spun probabil, nu bag mâna în foc. Sau, dacă e ȘANTIER, să pună plăcuță de informare. Aștept un răspuns sau o rezolvare. Și NU UITAȚI, VĂ ROG: nu sunt doar eu, sunt câteva SUTE/ mii de oameni care au pe cineva drag acolo… și sunt nevoiți să treacă prin… asta.»”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *