Prin anul de grație 2010, pe atunci primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu identifica nu mai puțin de 310 clădiri din centrul istoric al Clujului care ar fi necesitat intervenții urgente de restaurare a fațadelor. Numai că, din motive de birocrație și bani, municipalitatea anunța posibila demarare a lucrărilor doar la 39 dintre acestea. De remarcat că la “recensământul” clădirilor care urmau să fie cuprinse într-un program de refacere a fațadelor, municipalitate identificase inițial un număr de 690 de astfel de imobile. Ce s-a întâmplat cu restul până la 310, nu știm, știm doar că birocrația în exces și lipsa banilor (declarativ) a triat și această cifră până la cea de 39.
Cert este faptul că, în anul 2009, municipalitatea a luat în evidență 690 de imobile, dintre care jumătate au fost declarate: “un pericol real pentru locuitorii urbei clujene”.
În anul de grație 2010, conform declarațiilor primarului, lucrările de refațadare urmau să fie finanțate de primărie, proprietarii persoane fizice urmând a rambursa banii investiți în reparații în nu mai puțin de 10 ani, iar societățile private, într-un termen de 1 an.
Să mai reținem faptul că cele 690 de clădiri din zona protejată verificate de municipalitate au fost împărțite în trei categorii, raportate la riscul pentru siguranța cetățenilor: cu grad avansat de deteriorare – 57 de cladiri, 95 aflate într-un stadiu de deteriorare relativa, restul fiind considerate neintreținute corespunzător. Și că acest inventar nu a fost o amabilitate a municipalității față de cetățenii săi, ci o obligație legală.
De asemenea, este necesar să ne aducem aminte despre faptul că programul de refațadizare a fost inițiat de primărie în 2005! Și că: “pentru revitalizarea centrului orașului este necesar acordul tuturor locatarilor dintr-un imobil (subliniem această veche declarație, pentru a o compara cu atitudinea din prezent a municipalității care, INCAPABILĂ să se țină de propriile ei angajamente și INCAPABILĂ să-și gestioneze propriile proprietăți din aceste imobile, aruncă povara acestui proiect pe buzunarele celorlalți proprietari – n. red.). Licitația se face de către primărie împreună cu aceștia (restul locatarilor – și nici măcar nu se subliniază dacă sunt sau nu proprietari sau chiriași – n. red.), lucrările sunt plătite de la bugetul local, iar cetățenii rambursează banii în 10 ani, persoanele fizice, într-un an, cele juridice, respectiv în cinci ani, asociațiile și fundațiile”.
“Clădirile pentru care proprietarii și-au dat acordul de principiu vor intra în reabilitare în primăvara lui 2012. Până atunci vom face licitațiile. Costurile de refațadizare sunt în funcție de mărimea apartamentului și de cotele indivize comune. Clădirea de pe Universității nr. 1, care a intrat în refațadizare toamna aceasta, presupune costuri de 472.172 de lei, la 40 de apartamente. în cazul imobilelor revendicate, lucrările de refațadizare sunt blocate și nu se pot efectua intervenții până la soluția instanței. Până acum noi ne-am implicat, și mărturisesc, pentru că sunt în sala de ședințe a Consiliului, ilegal, cum le place unora dintre consilieri să spună, pentru a îndepărta bucățile de fațade care puneau în pericol trecătorii“, a mai declarat Sorin Apostu.
Suna frumos, nu? Numai că, între timp Apostul a fost arestat, judecat și condamnat pentru altfel de intervenții ilegale decât cele privind îndepărtarea bucăților de fațade care puneau în pericol trecătorii. Și primar a redevenit, în 2012, Emil Boc.
Amneziile lui Emil Boc
Care parcă nici nu a fot primar în 2005, anul inițierii marelui proiect de refațadizare al centrului Clujului și nici măcar nu-și mai amintea de “recensământul” clădirilor afectate – “ca obligație legală a municipalității” și, cu atât mai puțin, nu-și mai amintea de vechile promisiuni și declarații ale oamenilor lăsați de el în Primăria Cluj-Napoca. Emil Boc nu-și aduce aminte ce-a declarat ieri, de ce să-și aducă aminte în 2012, de ce au declarat alții în 2010, sau chiar el în 2005?
Motiv pentru care a venit cu propriul său proiect (reșapat, reîncălzit) în valoare de două milioane de euro privind reabilitarea unor clădiri din centrul Clujului.
În loc de 39 de clădiri, municipalitatea lui Boc se ambiționează să anunțe reabilitatrea a aproape 150 de clădiri, iar proprietarii imobilelor erau momiți în proiect că vor contribui cu 80% din cele 2 milioane de euro, municipalitatea asigurând restul. Toate acestea în perioada 2013-2014!
„După ce am câştigat titlul de Capitală Europeană a Tineretului în 2015, trebuie să ne pregătim ca atare. Proiectul prevede ca Primăria să sprijine lucrările cu 20 la sută, iar proprietarii să contribuie cu 80%. Dacă proprietarii nu realizează lucrările, noi le vom da amendă şi vom cere o ordonanţă preşedinţială de a efectua lucrările pe costul lor în totalitate, fără a avea posibilitatea de a-i ajuta cu cei 20 la sută. În zona centrală există 101 imobile care trebuie refaţadizate, la care se adaugă alte 46 aflate într-o stare gravă şi care urmează să fie reabilitate. Costul estimativ al lucrărilor se ridică la două milioane de euro, din care Primăria va suporta 20%, adică 400.000 de euro”, a spus Boc.
Deci, de la banii pe care proprietarii (copărtași la licitații și alte bla-bla-bla-uri) ar fi trebuit să-i returneze municipalității într-un interval de la 1 an (societăți comerciale), la 5 ani (fundații, asociații) și până la 10 ani (persoane fizice), generosul Emil Boc le-a comunicat cu exactitate (fără licitații și alte consultații decât cea publică de 10 zile la care știa că nu participă mai nimeni) care este suma pe care trebuie să o scoată din buzunare fericiții proprietari viitori beneficiari de refațadizare: 1,6 milioane euro. Asta dacă nu vor să intre în parteneriat cu Primăria. Că dacă ar intra în parteneriat cu Primăria, aceasta ar plăti costul integral al lucrărilor, iar în termen de zece ani ar returna 80% din valoare.
„Pe această perioadă se înscrie o ipotecă în Cartea Funciară, iar dacă imobilul va fi înstrăinat, cumpărătorul va şti că trebuie să returneze Primăriei banii”, a subliniat Emil Boc.
După care Boc a estimat că în luna iulie a anului 2013, cel mai târziu, proiectul de refaţadizare şi reabilitare a clădirilor din centrul municipiului ar urma să fie aprobat.
Anii trec, noi cu drag refațadizăm. Din vorbe
Prin 2015 aflăm de la Emil Boc că “au mai rămas doar 3 ani din termenul anunțat în 2013 pentru ca 1000 de clădiri (vedeți cum se înmulțesc clădirile în declarații mai ceva ca Făt Frumos în kilograme?!) din centrul istoric al Clujului să-și schimbe fața”.
Aflăm că, în cei doi ani de la lansarea proiectului, proprietarii au fost somați în scris de primărie să-și repare clădirile, iar câțiva dintre aceștia (10 la număr!) au și început demersurile. Parcă era vorba despre parteneriat, nu despre somații?! Sau nu am citit noi bine declarațiile de până acum?
În fine, aflăm că Boc a și identificat problema răilor și famenilor care nu vor să se refațadizeze nici la 10 ani de la demararea din vorbe a proiectului său de suflet: “ceilalți nu pot fi amendați decât de prefectul județului, Gheroghe Vușcan, iar primăria așteptă acum un răspuns de la acesta”.
„Restul proprietarilor care au fost somați și nu au demarat procedurile de reparare a fațadelor ar trebui să fie și sancționați. Problema este că legal, primăria nu îi poate amenda. Numai prefectul poate să îi sancționeze. Noi am trimis lista cu cei care trebuie amendați la prefectură și așteptăm răspunsul. Nu este normal ca prefectul să fie cel care să dea aceste sancțiuni. Sigur este vorba despre o scăpare legislativă care necesită o modificare a legii. Nu știu să vă spun acum numărul exact de amenzi care ar trebuie aplicate, însă sunt mulți. Solicitarea este pe masa prefectului și așteptăm un răspuns ca să vedem în ce măsură programul poate continua”, a declarat Emil Boc (care a uitat că a fost premier și că putea să facă niște demersuri în acea perioadă ca să corecteze anumite scăpări legislative).
Abia în 2015, într-o conferință de presă, aflăm și noi, muritorii de rând, că primăria și-a propus ca în 5 ani să aibă aproape 1.000 de clădiri refăcute şi reabilitate. Că “Programul faţada” a fost structurat în trei etape de realizare – zona ultracentrală cu 101 clădiri în perioada 2013-2014, apoi în 2016-2017 alte 375 de imobile, după care, în 2017-2018 să se reabiliteze alte 480 de clădiri din perimetrul Gară – Grădina botanică.
Din 2013, când a fost aprobată hotărârea de Consiliu Local privind marea refaţadizare, Primăria a reuşit, până în 2015, doar să trimită notificări către proprietari. Ori, potrivit calendarului stabilit în mai 2013, până la sfârşitul lui 2014 ar fi trebuit reparate clădirile de pe aproximativ 20 de străzi!
De remarcat următorul aspect, perfect legal: primarul poate dispune, cu votul consiliului local, efectuarea lucrării de către primărie şi apoi recuperarea banilor de la proprietari, cu notificare finanţelor, prin procedura de executare a sumelor restante, conform codului fiscal. De ce nu s-a prevala Boc de acest lucru, habar nu avem.
Bani aruncați pentru aceleași lucrări, dar cu rezultate diferite
Și-acum să ne uităm puțin pe la începutul materialului și să recitim partea aceea în care, prin 2008-2009, municipalitatea a avut OBLIGAȚIA LEGALĂ să inventarieze clădirile cu risc din municipiu și, uimire mare: CHIAR S-A CONFORMAT!
Ei bine, ce credeț că s-au hărnicit să hașcelească vajnicii sconcsilieri locali în vara anului 2013? AU DECIS ca, în perioada 2013-2014, e musai să se inventarieze (Zău?! De ce? Fuseseră deja inventariate, pe niște bani plătiți Poliției comunitare conduse la acea dată de căre Radu Moisin!) şi reparate faţadele clădirilor de pe următoarele străzi: Matei Corvin, Vasile Goldiş, Piaţa Muzeului, Parcul I.L. Caragiale; Regele Ferdinand, Horea, Piaţa Gării, I.L. Caragiale, Memorandumului, 21 Decembrie 1989, Piaţa Avram Iancu, Piaţa Ştefan cel Mare, Mihai Kogălniceanu, Universităţii, Napoca, Piaţa Lucian Blaga, Petru Maior; Potaissa, Fortăreţei, Micu Klein.
Deci și reparate! Ce-am mai râs, mai ales că, la un an de zile de la acel termen (2014), programul era fix la etapa de somare și consiliere a proprietarilor!
Citind HCL-ul din 2013 (358 din11 iulie 2013), aflăm că în perioada 2015-2016, trebuiau să intre în reparaţii clădirile din zona străzii Cuza Vodă, Piaţa Mihai Viteazul, strada George Bariţiu, Emil Isac, Republicii. Și că în perioada 2017-2018 vor fi fiind fi refăcute faţadele clădirilor din centrul istoric care nu au fost analizate în primele etape.
Și acum vă lăsăm să citiți ce le-a dat pristandzilor de la municipalitate la a doua inventariere:
Potrivit inventarului făcut de Primărie, Clujul a fost împărţit în trei zone, iar zona I cuprinde 376 de clădiri. Dintre acestea, 18 se află într-o stare avansată de degradare și 75 de imobile sunt cu vizibilitate maximă în centrul istoric.
De remarcat faptul că la inventarierea făcută de Moisin, în zona I existau 57 de cladiri cu grad avansat de deteriorare. Un miracol extrem a făcut ca 39 dintre acestea să se auto-repare sau să treacă într-o altă dimensiune!
Clujenii sunt vinovați de eșecul Refațadizării, nu legile sulfuroase, nu incompetența autorităților locale
Cert este faptul că, în 2015, proprietarii aveau la dispoziție 12 luni pentru lucrări, termen care putea fi majorat cu 6 luni. Și toate acestea, “indiferent de condiţiile financiare”.
„Au obligaţia în 60 de zile să vină la Primărie cu nota tehnică de constatare pentru refaţadizare. Dacă nu fac acest lucru, sunt pasibili de amendă între 5.000 şi 8.000 de lei”, declara Emil Boc (conform HCL nr. 358/2013).
NUMAI CĂ PROPRIETARUL MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA NU A FOST NOTIFICAT CU NIMIC, MOTIV PENTRU CARE, ULTERIOR AU APĂRUT SITUAȚII ABSOLUT HILARE – de genul în care municiplaitate trebuia să se amendeze pe sine însăși. Noroc că, după cum v-am arătat mai sus, Boc a constatat că nu poate da nici o amendă.
Așa că municipalitatea s-a decis să arunce eșecul acestui proiect (de campanie electorală) în cârca “proprietarilor”. Cică dezinteresul acestora, nu neputința autorităților, sunt motivul pentru care nu s-a făcut nimic.
„În multe cazuri nu am reuşit să găsim toţi proprietarii, erau doar chiriaşii, proprietarii erau prin Australia sau în alte ţări. În consecinţă, nu aveau cum să participe la acest proiect. Iar dacă nu fac aceste lucrări ei trebuiau sancţionaţi, noi am sesizat prefectura în acest sens”, explica, în 2015, arhitectul şef al municipiului, Ligia Subţirică.
Rezultă din declarații că nimeni n-a judecat (la 10 ani de la prima azvârlire cu vorbe despre proiect în spațiul public!) care sunt complicaţiile juridice legate de clădirile din centru cu foarte mulţi proprietari. Motiv pentru care (SUBLINIEM: DUPĂ 10 ANI!) s-au căutat şi soluţii alternative.
„Am dorit să facem intervenţiile pe banii noştri cu recuperarea ulterioară a sumelor investite. Şi aici ai nevoie de acordul tuturor proprietarilor. Pentru şase imobile am reuşit să obţinem acordul unanim al proprietarilor, cum cere legea, şi sperăm ca în curând să şi demarăm lucrările”.
Și că nimeni nu a stat să judece stufoasa și sulfuroasa legislație în domeniul monumentelor și clădirilor istorice – deși, cum vă ziceam, am avut și avem un primar fost premier al României, ins cu studii juridice. De aceea discuţiile şi negocierile cu proprietarii au fost lungi şi dificile. Și că nimeni nu a judecat cât de costisitoare sunt aceste lucrări și că majoritatea proprietarilor sunt persoane în vârstă care nu îşi permit financiar aceste intervenţii.
„Unii proprietari ai imobilelor pentru care s-au trimis somaţii s-au mobilizat ei să facă toate demersurile. Dar e complicat şi pentru ei, pentru că au nevoie de autorizaţii, aviz de la monumente”.
Primăria Cluj-Napoca nu-și plătește cota parte la Marea Refațadizare
Fotocredit: bzc.ro
Vă lăsăm să citiți cum o asociație de proprietari din Cluj susține că Primăria nu vrea să plătească partea ce i se cuvine din cheltuielile ocazionate cu refațadizarea unui imobil în care deține trei apartamente (veți regăsi în scrisoare toate aspectele pe care le-am semnalat în material și care descriu incongruența, indolența, hei-rupismul și miserupismul din Primăria lui Emil Boc, unde toți se prefac că munces de zor, inclusiv primarul):
“Iata un caz specific de nepasare si incompetenta din partea dvs. Daca noi nu am fi depus documentatia ceruta in termenul de 60 zile am fi fost pasibili de amenda intre 5000-8000 RON dar cand dvs nu raspundeti in mai bine de 60 zile si nu va platiti cotele de cheltuieli ce va revin ca proprietari, nu patiti nimic, pentru ca nimeni nu e mai presus de lege… decat Primaria. Iata pe scurt problema, de fapt chestiunea de principiu mai mult. In anul 2008 am primit notificare prin care ni se cerea sa ne dam acordul pentru renovarea fatadei imobilului nostru, lucru pe care l-am facut (mai putin unul dintre proprietari) si asteptam desfasurarea logica a programului de refatadizare. Mentionam ca Primaria detine 3 apartamente in imobil. In sept 2011 am fost amendati pe motiv ca nu am intretinut imobilul (care este monument si se poate renova doar cu firmele agreate in acest sens de primarie, care este si ea coproprietar si avand 3 apartamente ar fi trebuit teoretic sa se ocupe mai fervent decat noi in acesta directie care avem cate un apartament – verbal angajatii primariei ne dadeau dreptate intotdeauna). Am contestat amenda in instanta si cum era corect majoritatea proprietarilor am castigat dar au existat doua victime colaterale – o batrana de 90 ani care s-a prezentat la instanta si nu a stiut despre ce e vorba si un vecin care a contestat-o prea tarziu – au ramas cu amenzile pe nedrept! Totusi Primaria nu s-a autoamendat! In 2012 din nou ne cere primaria sa ne mai dam o data acordul desi l-am dat in 2008. In 2014 apare acest program de refatadizare, de altfel deosebit de necesar chiar daca forma sa este usor aberanta (nu stim cat costa dar ne obligam sa platim etc – aici intervine un lucru interesant – batranica de 90 ani cu 700 RON pensie cand va termina ratele (nu stim cuantumul) va avea 100 ani (ratele sunt pe 10 ani) si va fi fericita posesoare a unui apartament intr-un imobil renovat. Dar daca dansa impreuna cu alti vecini nu poseda finantele pentru a plati- probabil vor pierde casa pentru ca au girat cu ea la notar cand si-au dat acordul autentificat. Corect – nu ai bani de centru te muti in Chinteni. Cand s-a depus documentatia (in 60 zile ca altfel iei amenda, desi pe lista expertilor agreati de primarie exista numere de contact cu prefix 064, altii sunt decedati iar altii prea ocupati sa vina sa faca expertiza tehnica) s-a depus si o expertiza care a fost platita de toti proprietarii dupa cota detinuta in imobil, mai putin Primaria Cluj catre care am redactat o cerere de rambursare a cheltuielilor aferente cotei ce le revin. La depunere am fost asigurati verbal „bine-inteles ca palteste si Primaria”, doar ca dureaza din 24.03. Nu e o suma mare dar e chestie de principiu si poate un subiect bun pentru presa. Ma intreb daca noi am fi datorat primariei suma respectiva ce s-ar fi intamplat”.
Marea Refațadizare se transformă în Marea Amendare. Dar pentru unii mumă, pentru alții ciumă
Și ajungem în anul 2017. Cu un an înainte, bățos, Emil Boc a decis și municipalitatea s-a conformat ca să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-și întrețină fațadele,. Însă n-a procedat ca la carte. Că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor (Gabriela Mureșan, o milionară care încasează mii de euro lunar din chirii) a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații. Pe ce-a reușit doamna, au reușit și alți proprietari de apartamente de pe Kogălniceanu, Baba Novac și Horea care au primit și ei “privilegiul” de a nu li se majora impozitul, deși inițial se aflau pe lista neagră a Primărei. Lor li s-au mai adăugat și proprietarii a peste 20 de apartamente din centrul orașului care nu au mai plătit, în 2017, impozite mărite. Total 40 de apartamente dintr-o listă de 500 din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%.
Suntem deja în februarie 2018.
Emil Boc a extins pedeapsa supraimpozitării și pe alte artere pe care, dacă le veți căuta pe la începutul materilului, le veți găsi în ambițiosul program despre care vorbea Sorin Apostu în 2010. Atunci era pe banii municipalității, acum este pe banii proprietarilor.
Nu știm cum de Ilie Bolojan la Oradea, sau Mircea Hava , la Alba Iulia – colegi de partid cu Emil Boc, au reușit ca pe banii comunității să refațadizeze centre orașelor păstorite de ei, trăgând prin impozite pe mai mulți ani contravaloarea lucrărilor, dar Emil Boc nu reușește. În schim reușește de ține Cluj-Napca de peste 10 ani într-o continuă borduriadă. Reușește să dea 800 de mii de euro cadou lui Buta să ne untolduiască povești cu pești. Reușește să-i facă milionari în euro pe Vlas (amicul lui Buda), pe Lucan (amicul său) și mulți alții prin concesionări pe bani de pufuleți.
Din 2005, până azi, de banii prăduiți (și despre care o să aflăm și o să vă informăm pas cu pas) pe te miri ce, se putea face din Centrul Clujului o bijuterie demnă de un “Oraș Comoară”.