Diete

Bucataria araba

Bucataria araba isi are radacinile in traditia culinara a triburilor care isi schimbau mereu locul si, datorita acestei migratii continue, gateau in corturi. Triburile nomade transportau orez, curmale si alte produse uscate, care se pastrau un timp indelungat.

Teritoriul Orientului Mijlociu este foarte intins, cu conditii de relief si clima diferite, permitand cultivarea a diverse legume si mirodenii; totusi, noi arome si gusturi au fost adaugate celor existente, imbogatind bucataria orientala. Aflandu-se in calea comerciala care lega Asia indepartata de Europa si Africa, drumul mirodeniilor trecea prin aceste tari, asfel incat folosirea si adaugarea lor la ingredientele deja cunoscute sau deja existente s-a facut usor. Deoarece triburile au incercat in retetele lor diferite cantitati de mirodenii, au obtinut variatiuni ale aceluiasi fel de mancare. Datorita acestui fapt, a rezultat o mare diversitate de retete si bauturi, ce au echivalent in aproape toate tarile arabe.

Contributia libaneza a avut cea mai mare pondere asupra bucatariei orientale, extinzandu-se in bucatariile din Alepp, Damas, Beirut, Nablus, Cairo si Ierusalim. Influenta bucatariei libaneze a fost recunoscuta de catre marii gastronomi ca fapt hotarator, dand exotismul si farmecul bucatariei orientale.

Colonizarea tarilor arabe si-a pus amprenta si asupra bucatariei. Astfel se poate observa asemanarea bucatariei Orientului Arab cu bucataria turca si cu cea greaca. Retetele vechi egiptene, siriene si palestiniene s-au amestecat, de multe ori, cu cele ale bucatarilor turci si greci, rezultand retetele pe care le folosim azi sau le dezgustam in vizitele noastre in Orientul Mijlociu.

Bucataria Orientului Mijlociu este predominant vegetariana. Fiind foarte cald, conservarea carnii era un proces greoi (prin uscare la soare sau folosirea saramurii), iar carnea ca atare era o mancare de lux sau pentru sarbatori. De aceea, felurile preparate din carne sunt deosebit de rafinate si laborioase; datorita raritatii, carnea era si pretuita, si gatita cu grija speciala.

Si pentru arabi, ospitalitatea este o virtute, iar familiile sunt catalogate dupa felul cum se poarta si isi primesc oaspetii. In lumea araba, invitatiile la masa sunt experiente calde, festive, dar si obisnuite, nefiind formale.

Strainii care vor avea curiozitatea sa descopere si sa foloseasca retetele acestor bucate aromate ale orientului Mijlociu, vor ramane fideli acestora, fiind rasplatiti cu minunate surprize, datorira originalitatii felurilor si a gustului specific bucatariei arabe, de neuitat prin simplitate, savoare si combinatii de mirodenii speciale, prin utilizarea produselor naturale si usor de digerat.

Musafirii sunt tratati cu deosebita ospitalitate si generozitate in casa celui care ii primeste. In timpul verii, li se ofera mai intai ceva rece, de la gheata. Iarna, un ceai fierbinte este bautura de intampinare. Urmeaza fructele, care sunt prezentate pe un platou intains, mare, de pe care fiecare serveste ce fruct doreste. Dupa un  timp sunt aduse alunele, migdalele sau semintele diferite, care se pun in fata fiecaruia, combinate pe farfurii mici. Urmeaza dulciurile si cafeaua. Daca musafirul sta la masa, va fi servit cu feluri de mancare diferite, antreuri bogate si salate, alaturi de orez, neaparat cu carne, sau alte feluri de mancare cu carne si legume. Iaurtul este nelipsit de la masa, muraturile si lamaia de asemenea. Dupa masa, mesenii se spala pe maini si se intorc sa serveasca mai multe feluri de prajituri insiropate sau fructe diferite. O masa atat de copioasa este urmata de o cafea tare si putin indulcita, care ajuta la digestie.

Bucataria araba este deosebit de variata. Dintre ingredientele folosite la prepararea felurilor de mancare mai intalnite sunt:

–    graul, folosit la salate, aluaturi, paine si multe feluri principale, in diferitele sale forme, de boaba, zdrobit, fin sau grosier, si de faina;
–    orezul se gateste in diverse feluri, cu legume, carnuri de tot felul, ca umplutura sau ca fel principal, colorat sau alb, scaldat in unt si invelit in nuci, migdale si conuri de pin prajite;
–    cuscusul, preparat in casa, din aluat de paine sau existent in supermarket-uri, in forma instant;
–    sosul de susan (tahina) este folosit mai ales la salate si antreuri;
–    mirodeniile dau aroma exotica tuturor mancarurilor;
–    legumele preparate in tot felul de moduri, dintre care fasolea si nautul ocupa un loc aparte;
–    uleiul se utilizeaza cu preponderenta la salate, in retete cu lamaie sau usturoi;
–    carnea de oaie, miel si capra este cea mai utilizata si intalnita carne in bucataria araba, servindu-se la ocaziile festive sau religioase, fiind felul de mancare prin care gazda isi exprima respectul fata de cel invitat.

Feluri de mancare mai populare:

–    saorma, cel mai cunoscut fel de mancare, consta din carne de vita, pui sau oaie, rotisata, servita in paine subtire, araba, cu diferite sosuri si salate;
–    falafelul, un preparat vegetarian 100 %, se compune din chiftele de naut, patrunjel si ceapa tocate, servite cu salate, in paine subtire arabeasca;
–    humusul este o crema consistenta de naut;
–    painea araba sub diferite forme, mai subtire sau mai lata;
–    salata de grau zdrobit (tabule), inmuiat cu rosii, mult patrunjel si castraveti tocati foarte fin;
–    baclavaua, un binecunoscut desert oriental, binecunoscut si de romani, este facuta din aluat de patiserie, umplut cu alune sau fistic, totul fiind insiropat cu sirop gros de zahar si parfumat cu apa de flori;
–    ceaiul negru si cafeaua aromata sunt bauturile cel mai des intalnite in lumea arab, servite, foarte dulci, la botez sau casatorii si, foarte amare, la inmormantari.

Prin varietate, exotism si robustete, aceasta bucatrie, impreuna cu ospitalitatea caracteristica arabilor, poate fi o experienta minunata pentru cei care doresc sa o cunoasca.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *