Nu există eveniment în municipiu din care Emil Boc să nu vrea să sugă imagine. Este motivul pentru care efectic se azvârle în poză să-l vadă lumea cât de priceput și omniprezent este el. De la bătăi cu perne, la manșă la tramvai, la învârtit mămăliga cu făcălețul, la dat cu coasa și cu lopățica în țurțuri, la semnat parteneriate inutile, la tăiat panglici, peste tot apare EL, Însuși Maestrul și Excelența Sa.
Aș zice că nu-i el atât de vinovat, cât pupincuriștii săi de serviciu, alerți, mereu cu degetul pe buton, să-l imortalizeze și să-l dea la gazetă. Profesionist.
Nimeni (nici măcar pupincuriștii) nu l-a suprins umblând zilnic pe jos, așa cum se laudă (pardon, l-am surprins noi parcat aiurea și traversând strada, de la bancomat la mașină, aiurea, pe loc nepermis), sau la Pata Rât, să vadă mizeria de acolo, blocat în trafic, sau măcar dirijând o dată un ambuteiaj, navigând pe Someșul navigabil, sau în fotoliu, la nou inaugurata clădire a Filarmonicii, ori admirând un apus de soare din telegondola de pe Cetățuie sau, măcar din proaspăt renovatul Turn al Pompierilor șamd.
Toate inutilitățile au parte de prezența sa în poză și de vigilența câte unui pupincurist. Și cu poza ne alegem tot timpul.