Locuri cu o istorie veche de sute de ani, traditii impresionante, obiceiuri ce nu sunt lasate sa moara, oameni aparte – acestia sunt pilonii pe care se bazeaza un proiect de promovare al judetului Bistrita-Nasaud, “vedete” inedite, pictate intr-un mod aparte in ochii turistilor ce ajung pe taramurile lui Liviu Rebreanu si George Cosbuc.
In timp ce la Cluj se arunca peste 55.000 de lei pe o promovare turistica ce spune ca judetul se afla “in jumatatea nord-vestica a tarii, in zona de contact a trei unitati naturale reprezentative: Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei”, vecinii din Bistrita-Nasaud ne dau o lectie adevarata de promovare. Cu doar 15.000 de lei de la Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, aici s-a nascut un proiect ce se intinde pe durata unui an intreg, in care oamenii, locurile si traditiile sunt promovate la adevarata lor valoare.
http://youtu.be/0dbLdY98gtw
Valorile culturale, arhitecturale, localnicii si obiceiurile lor sunt vedetele intregului proiect ce se deruleaza pe parcursul unui an, proiect pus la punct de Fundatia Liviu Rebreanu, in colaborare cu Direct TV si Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud.
“Un calcul simplu iti arata ca 10 minute de publicitate pe posturile nationale si regionale se ridica la sume mari. O promovare editoriala, care lipseste in abordarea presei in general, e mult mai eficienta. Pentru ca omul e oricum agresat de publicitate din online-uri, din televiziuni, din radio”, spune Ciprian Moldovan, cel care a pus la cale si un tur organizat, cu jurnalisti din presa nationala, regionala si locala.
El a fost cel care a incercat, atat prin intermediul presei, cat si prin niste filmulete de prezentare si tururi ghidate, sa arate ca judetul sau are nenumarate locuri frumoase, deosebite, oameni calzi si obiceiuri care merita sa fie pastrate si continuate. Zeci de motive pentru care turistii ar trebui sa ajunga aici, pentru a cunoaste o parte a Romaniei care se incapataneaza sa fie in continuare traditionala, aparte, mandra.
E vorba de fermieri care cresc mii de oi si sute de vaci, agricultori, localnici care au dus cusutul de costume populare la rang de arta, colindatori care duc mai departe datinile si obiceiurile de Craciun. Pastrarea acestor datini este o marturie vie a faptului ca oamenii de aici au o constiinta a neamului din care fac parte. Nu in ultimul rand, e vorba de locuri si privelisti care par scoase din desaga cu basme.
In doar trei zile, jurnalistii care au fost invitati sa viziteze judetul au aflat care sunt secretele branzeturilor de la Lechinta chiar de la producatori, au vizitat ferme care adapostesc mii de animale, au vizitat Casa Memoriala Liviu Rebreanu si Liceul George Cosbuc, au admirat privelistile de la Colibita, au ascultat colindele din Sangeorz Bai si au vazut ce inseamna sa creezi arta din istorie.
Virginia Linul, e cea care reprezinta, cu mandrie, Bistrita-Nasaud peste hotare. Ea spune, in fiecare zi, o poveste. O poveste a florilor si margelelor de pe camasile si panzaturile inflorate imbracate cu mandrie de fetele si femeile de pe Vaile Salautei si Somesului. O poveste a penelor de paun de pe clopurile care stau cu fala pe capul fiecarui fecior gospodar din Bistrita-Nasaud, nemaivazute si nemaintalnite in niciuna din cele patru zari, unicate in lume. O poveste a podoabelor populare. O poveste a fiecarui lucru facut cu migala de mana, asa cum se transmite din generatie in generatie si cum va fi dus mai departe si de acum inainte.
Iar asta e doar o mica parte din proiectul ce a putut fi realizat cu un sfert din suma pe care a primit-o doua firme cu influente politice din Cluj, pentru controversatul proiect de realizare a Centrului de Informare Turistica a judetului.
Din pacate, multe din traditiile noastre se pierd sau se amesteca cu traditiile din alte tari; si oricat de frumoase ar fi colindele englezesti sau filmele americane cu happy end, din cand in cand e frumos sa ne amintim si obiceiurile noastre vechi, care ne reprezinta, de fapt. E concluzia la care au ajuns, cu mult inaintea altor judete, autoritatile si oamenii din Bistrita Nasaud, cei care se mandresc cu judetul lor.
Clujul face promovare ieftina pe bani multi
Noi, in schimb, ne rezumam la targuri cu spectacole de muzica populara, promovate de Produs de Cluj, asociatie creata intocmai pentru promovarea judetului. Mai mult, Produs de Cluj este finantat cu o suma de 60 de ori mai mare. Consiliul Judetean (CJ) a decis alocarea a 980.000 de lei pentru Asociatia Produs de Cluj, asociatie infiintata in 2010 de Judetul Cluj, Centrul AgroTransilvania Cluj si Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj. Suma de aproape 228.000 de euro reprezinta cotizatia anuala pe care o aloca CJ Asociatiei. Bugetul total al acesteia preconizat pentru 2013 este de un milion de lei, din care cheltuielile cu salariile se ridica la 264.000 de lei. Pentru chirii se aloca 110.000 de lei, pentru transport 38.000 de lei, 66.000 de lei pentru reclama si publicitate si 87.000 de lei pentru echipamente.