Preşedintele BEJ Cluj, Monica Trofin, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX că au fost admise listele depuse de 11 partide – PSD, PNL, UDMR, PMP, ALDE, PRU, PER, PSR, PRM, USR, Partidul Alianţa Noastră România, şi au fost respinse cele ale Alianţei electorale „Alternativa Naţională 2016” – Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Social Democrat al Muncitorilor, Partidul Comunitar din România şi Partidul Comuniştilor, precum şi cele ale Partidului „Democraţie Directă România” (DDR), care nu au prezentat liste de susţinători.
În consecință, a fost admisă și candidatura actualului deputat ALDE Steluţa Cătăniciu, care figurează pe primul loc pe lista de candidaţi ai filialei judeţene la Camera Deputaţilor, deşi aceasta a primit interdicţie de a candida din partea ANI.
În martie 2013, ANI a dat un comunicat în care se spunea că „Agenția Națională de Integritate a constatat, în urma procedurilor de evaluare, încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese în materie administrativă de către Cătăniciu Steluţa Gustica, fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca, în prezent, deputat în Parlamentul României”.
Ulterior, Steluţa Cătăniciu a atacat în justiţie Raportul ANI, dar contestaţia sa a fost respinsă, atât de Curtea de Apel Cluj, cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Practic, BEJ Cluj nu ține cont de o decizie definitivă și irevocabilă a justiției.
Miercuri, în apărarea sa, Steluța Cătăniciu a declarat că:
„Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a stabilit în baza Raportului care s-a finalizat în 24 octombrie 2016 că nu există nici o interdicţie de a ocupa o funcţie sau demnitate publică, perioada de aplicare a interdicţiei de trei ani fiind depăşită şi prescrisă iar prin adresa Autorităţii Electorale Permanente nr. 27281 din 20 octombrie 2016, AEP precizează că nu figurez cu interdicţii ale dreptului de a alege şi ale dreptului de a fi ales, în fişierele de date privind cazurile de interzicere a exercitării drepturilor electorale în registrele Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor”.
Din nou parlamentarii români au decis peste decizia justiției, încălcând grosolan principiul separației puterilor în stat: o dată când nu au aplicat decizia ANI, imediat după ce contestația Steluței Cătăniciu a fost respinsă definitiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție; a doua oară când au decis că interdicția de trei ani este prescrisă, luând ca dată de referință data deciziei ANI (cea pe care au ignorat-o) și nu data deciziei irevocabile și definitve a ÎCCJ (noiembrie 2015).
Oricum Parlamentul României este stat în stat, așa că nu ne mai miră nimic – poate doar decizia judecătorului Monica Trofin împotriva unei decizii a colegilor săi de al ÎCCJ. Dar noi nu suntem nici avocați, nici judecători, așa că stăm pe margine, comentăm și ne minunăm, expunându-ne îndoiala în ceea ce privește corectitudinea unei asemenea decizii.