Un melc de livadă trăieşte în medie 7-8 ani, dar poate atinge și „senectuta” vârstă de 20 de ani dacă nu este mâncat de prădători. În toată această perioadă se va târî după hrană (sau va „goni” din calea prădătorilor) în jur de 74 de kilometri. Construcţia Autostrăzii Transilvania a demarat în 2004. La 13 ani de la inaugurarea cu fast a acestei investiții, ne putem mândri că avem doar 54 de kilometri de autostradă – pe tronsonul de la Turda la Gilău. Traseul autostrăzii urbane Gilău-Feleacu-Apahida, pentru care, în ultimii ani se face atât de mult tam-tam – şi care ar putea duce la decongestioanrea traficului din Cluj-Napoca, a fost trasat încă din anul… 1968. Marii vizionari post decembrişti ai Clujului au uitat de proiectele „ceauşiste” şi au făcut numeroase studii de fezabilitate şi recreionări ale traseului autostrăzii urbane până au ajuns la aceeaşi concluzie: e bun traseul propus în 1968. Măcar s-au mai umplut sertarele cu niște studii de fezabilitate și unele conturi cu niște bani publici nemeritați.
Clujul pare să nu aibă o viziune pe termen mediu şi lung în cea ce priveşte sistematizarea traficului. Cel puţin aceasta este opinia arhitectului Ionel Vitoc, autorul planului de sistematizare a oraşului pentru perioada 1984-2000. În opinia acestuia, şansele de redresare ale municipiului, din punct de vedere al traficului, la ceea ce era prevăzut în anul 1990, sunt aproape imposibile, iar costurile actuale depăşesc cu mult cele prevăzute la acea vreme.
„Clujul era pe punctul de a fi sistematizat. La ora actuală, pot să spun că şansele de a se redresa la ceea ce a fost posibil în anul 1990 este o fantezie. Costurile pentru orice măsură pe care am lua-o, o măsură necesară, sunt mult mult mai mari decât erau la acea vreme. La ora actuală gabaritul străzilor, a majorităţii străzilor din zona centrală nu depăşeşte gabaritul străzilor de acum 500 de ani. În jurul centrului istoric e nevoie practic de un inel de circulaţuie care este realizat în măsură de 90%. Pe acest inel de circulaţie sunt locuri suficent de multe pentru a putea amplasa parkinguri de mare capacitate. Am făcut un studiu mai larg pe tot municipiul pentu a găsi locurile de amplasare a parkingurilor pentru a decongestiona traficul. În jurul centrului istoric există zona Pieţii Avram Iancu, Mihai Viteazu, actualul parking de la primărie, lângă institutul Oncologic şi la intrarea în Cimitirul central şi ultimul cel din Piaţa Ştefan cel Mare. Din tot ce am prevăzut s-a realizat până acuam un singur obiectiv, parkingul de la primărie. Pentru anul 2000, necesarul de benzi de circulaţie prevăzute pe axa est-vest era de 10 benzi. 10 benzi nu înseamnă o stradă, să demolezi totul să faci un culoar. Erau prevăzute, între punctul de plecare şi cel de sosire, mai multe trasee, erau trei bulevarde”, a afirmat arhitectul Ionel Vitoc.
Autostrada Urbană sau Centura metropolitană a Clujului, cuprinsă în proiectele prioritare ale Ministerului Transporturilor, are menirea de a salva Clujul de problema traficului aglomerat. Totodată această centură metropolitană, şosea rapidă, autostradă urbană cum mai este numită are prevăzute, teoretic, două trasee. Unul proiectat de către IPTANA în 2008 şi unul, mai recent, solicitat de comuna Floreşti pentru a decongestiona taficul din localitate. Dacă proiectul IPTANA prevedea un traseu al autostrăzii urbnane pe Dealul de Nord al comunei Floreşti, administraţia floreşteană, alături de cea din municipiul Cluj-Napoca, doreşte ca traseul să străbată lunca Someşului. Acest traseu propus de cele două administraţii este considerat mai scump datorită celor 2-3 traversări peste râul Someş.
„Traseul centurii pe la sensul giratoriu de la BMW e mult mai complicat să o facem şi cu cheltuieli mult mai mari. Eu spun că nu este o variantă fezabilă. Totuşi acolo o să vină puţin ma jos spitalul d eurgenţă, o să fie prevăzut uhn nod rutier cu pasaje supraterane sua subterene. O să vedem la momentul respectiv pentru că trebuie să crerem un acces şi un flux pentru tot ce înseamnă un spital d eurgenţă. DIn punctul nostru de vedere în prima fază noi am primit pe analiză valoarea unui studiu de fezabilitate şi proiet tehnic pe primul tronson al acestei autostrăzi urbane, respectiv nu de la nodul rutier de la Gilău pentru că am vrut să scoatem şi traficul din Gilău. Ca urmare am primit în prima etapă să evaluăm un studiu de fezabilitate până la nodul Cora. Această autostradă urbană o să înceapă practic de la ieşire din Gilău sper Căpuş. Din punctul de vedere al DRDP Cluj vor fi două variante. Pe noi ne-ar bucura faptul să nu traversăm Someşul de două ori. În Floreşti va fi pe lunca Someşului pe partea stângă a râului în funcţie de studiile geologice de acolo. În zona Muzeul Apei va fi un pasaj de aproximativ 800 de metri ca să trecem să nu afectăm zona. Pe raza municipiului Cluj-Napoca va trece pe la Cora peste DN 1 încă un pasaj, un pasaj peste linia de tramvai şi de acolo în acel deal spre Făget”, a afirmat Eugen Cecan directorul DRDP Cluj.
Centura metropolitană a Clujului, adică proiectul Gilău – Cluj NV, este inclusă în strategia de implementare a Master Panului, cu sursă de finanțare din fonduri de coeziune și buget de stat, în prima perioadă de programare 2014-2020. Cu alte cuvinte Autostrada Urbană principala soluție de decongestionare a traficului auto pe ruta Gilău-Cluj în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), a fost inclusă în Master Planul General de Transport şi va fi finanţată cu sprijinul Guvernului României: 153 de milioane de euro.
Lucrările la Centura metropolitană a Clujului s-ar putea finaliza mai devreme cel puţin aşa a susţinut primarul Emil Boc. Acesta a primit „semnale cu fum” şi epistole prin porumbei călători chiar de la Ministerul trasportutilor prin care a fost informat că reprezentanţii Ministerului nu sunt deranjaţi de o eventuală demarare a lucrărilor.
“Am primit semnale de la Ministerul Transporturilor că nu sunt împotriva demarării lucrărilor la ambele tronsoane o dată. Primul e de la nodul de autostradă la Cora, al doilea de la sensul giratoriu de la Cora, pasaj suprateran peste DN1 până la Bucium, apoi pe la Selgros să se conecteze la centura Vâlcele Apahida”, a declarat Emil Boc în ultima şedinţă de Consiliu Local.
Din moment ce studiile de fezabilitate şi proiectul tehnic, ce stau la baza finanţării autostrăzii urbane, le face Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, afirmaţiile lui Emil Boc sunt precum apa de pe Someş. Mulţi o văd, puţini se scaldă în ea. Cel mai probabil că abia după ce DRDP Cluj va finaliza studiile de fezabilitate, proiectul tehnic şi va fi organizată licitaţia pentru desemnarea constructorului, se poate vorbi cu adevărat de demararea lucrărilor, indiferent pe care dintre cele două tronsoanele doreste Emil Boc.
Un alt aspect pe care uită Emil Boc să îl amintească este că vor trebui demarate procedurile de expropriere a celor care deţin terenuri pe traseul viitoarei centuri metropolitane. Ziar de Cluj îi adresează o întrebare excelenţei sale Emil Boc: Din moment ce viitoarea autostradă urbană nu are SF, Proiect Tehnic, traseu stabilit şi nici nu au fost identificate parcelele de teren a căror proprietari urmează a fi despăgubiţi, cum pot demara lucrările mai devreme?