Astmul apare atunci cand principalele cai aeriene, bronhiile, se inflameaza. Muschii peretilor bronsici se contracta si este secretata o cantitate mare de mucus. Fluxul de aer ce iese din plamani se micsoreaza, determinand deseori o respiratie suieratoare.
Simptomele caracteristice sunt respiratie suieratoare si dificila, senzatie de constrictie in torace si tuse. In urgente, bolnavii vor prezenta dificultate foarte mare la respiratie, buze si unghii albastrui, gafaituri, ritmul pulsului crescut, transpiratii si tuse puternica. Astmul este o afectiune grava, dar, prin ingrijiri si tratamente corecte, puteti contola simptomele si puteti duce o viata normala.
Astm bronsic pot sa aiba copiii si adultii; la aproape jumatate dintre copiii cu astm bronsic, afectiunea debuteaza inainte de varsta de 10 ani. Astmul este de obicei, o afectiune ereditara si nu este contagioasa.
Cauze
Atacurile de astm bronsic au multe cauze sau factori declansatori. Ele se pot produce in urma unei reactii alergice la resturile de acarieni, substante chiumice, polen, mucegai sau matreata animalelor (celule moarte ale pielii de pe animale). Pot fi declansate de expunerea la substante acasa sau la locul de munca. Unele persoane au tendinta sa prezinte un atac asmatic dupa efort, mai ales dupa efort in aer rece.
Infectiile respiratorii determinate de raceli si gripa pot agrava simtomele astmului. (Adultii cu astm cronic ar trebui sa se vaccineze antigripal anual). Totusi, femeile insarcinate si copiii ar trebui sa consulte medicul inainte de a-si administra vaccinuri antigripale. Alti fractori declansatori ai astmului bronsic sunt dulfitii, care sunt pulverizati pe zarzavaturi si fructe in restaurante si magazine, pentru a le mentine aparenta proaspete. Alote alimente sau bauturi, de pilda vinul, pot contine si ele sulfite drept conservanti. Aspirina si alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) pot declansa, la unele persoane, atacuri de astm bronsic.
Atacurile de astm
Pot varia de la forme usoare la forme care pun viata in pericol. Atacurile astmatice pot dura numai cateva minute sau ore in sier si chiar zile. Daca aveti astm bronsic, ar trebu sa primiti tratamentul prescris de medic. Acesta va incerca sa identifice factorii declansatori ai atacurilor astmatice. Impreuna, veti proiecta o strategie pentru a limita expunerea la acesti factori declansatori, pentru a controla simptomele si pentru a fi siguri ca respiratia nu va fi afectata.
Cum sa va ingrijiti
Urmatoarele sfaturi ajuta la mentinerea sub control a simtomelor, indepartand factorii declansatori din mediu:
– Instruiti-va in probleme de astm bronsic. Cu cat stiti mai multe despre ele, cu atat va este mai usor sa-l mentineti sub control.
– Eviati alergenii care v-ar putea declansa simptomele. Daca sunteti alergic la pisici sau caini, indepartati aceste animale din casa si evitati contactul cu ele. Evitati sa cumparati imbracaminte, mobile sau covoare confectionate din par de animale.
– Daca sunteti alergic la polenurile din aer sau la mucegaiuri, instalati-va dispozitive de aer conditionat acasa, la locul de munca sau in masina.
– Evitati activitatile care ar putea contribui la accelerarea simptomelor. De exemplu, lucrarile de reparatii si imbunatatiri din casa v-ar putea expune la factori declansatori ai atacului de astm bronsic, precum vaporii de vopsea, rumegusul sau alti iritanti similari.
– Verificati-va hota si sistemul de incalzire. Daca sunteti alergic la praf, folositi un filtru pentru retinerea prafului in sistemele de incalzire sau de racit. Schimbati cat mai des aceste filtre.
– Instalati un filtru electrostatic si la aspirator.
– Evitati activitatile care determina acumulare de praf. Daca nu se poate, atunci folositi o masca de praf.
– Incercati sa va faceti un program de gimnastica pentru interior, limitand astfel expunerea la factorii declansatori ai astmului.
– Evitati toate tipurile de fum. Fumul va irita ochii, nasul si bronhiile. Daca aveti astm, nu ar mai trebui sa fumati, iar celelalte persoane nu ar mai trebui sa fumeze in prezenta dvs.
– Reduceti stresul si oboseala.
– Cititi cu atentii etichetele si prospectele pentru a evita alergenii.
– Daca aveti o sensibilitate la aspirina evitati si alte medicamente numite antiinflamatoare nesteroidine (buprofen).
Asistenta medicala poate consta in:
– Testare pentru alergii pentru a determina factorii declansatori ai atacurilor de astm bronsic. Pot fi folosite teste cutanate sau sanguine. Testul de sange este mai costisitor si mai putin sensibil decat testele cutanate, dar pot fi uneori de preferat, cand persoana testata are o boala de piele sau este in tratament cu medicamente ce ar putea influenta rezultatele testelor.
– Medicamente. Medicul v-ar putea prescrie unele medicamente pentru prevenirea sau tratamanetul crizelor de astm. Administrati-va toate medicamentele conform prescrierii, chiar daca nu aveti nici un simptom. Nu supradozati cantitatea prescrisa (administrarea in exces a medicamentelor poate fi periculoasa). Aceste medicamente pot fi administrate folosind un pulverizator sau sub forme lichide, de capsule sau tablete.
– Medicatie profilactica (antiinflamatoare). Aceste medicamente reduc inflamatiile la nivelul bronhiilor si ajuta la scaderea secretiei de mucus. Rezultatul este micsorarea spasmului in caile respiratorii. Administrati-va zilnic doza din aceste medicamente conform recomandarilor, pentru a preveni aparitia crizelor astmatice. Medicatia profilactica include aerosoli steroidieni, cromolyn sodic si nedocromil sodic.
– Medicatia de scadere a spasmului (bronhodilataorele) se administreaza la declansarea crizei de astm. Bronhodilatoarele ajuta la deschiderea bronhiilor ingustate pentru a permite usurarea respiratiei in timpul unui atac asmatic.
– Automonitorizarea cu ajutorul dispozitivului pentru masurarea debitului expirator maxim de varf. Puteti fi instruit sa folositi acest aparat, un tub care masoara cat de bine respirati. Dispozitivul actioneaza ca un etalon pulmonar; rezultatul masurat va ajuta sa evaluati functionarea plamanilor. Valorile joase semnifica ingustarea bronhiilor si avertizeaza asupra unui potential atac asmatic.