Editorial

Anisie: "Doamne, când se va termina cu această pregătire a începerii şcolii în criza actuală din Romania?” Dumnezeu: "Nu în mandatul meu!"

La finalul lunii mai, în România erau peste 234.000 de copii fără acces la școala online, însă acum lucrurile „s-au mai îmbunătățit”, susţine ministrul Educației, Monica Anisie. Şi că, în acest moment, la mai puţin de o săptămână de la începerea şcolii, în cele 453 de localități care vor începe școala în scenariul galben sau roșu, în care este musai să se facă, fie prin rotaţie, fie total, şcoală online, există în jur de 5.000 de elevi fără laptop sau tabletă.

Las la o parte discuţia despre cei 255.000 de copii ai României care merg zilnic flămânzi la culcare şi cărora tableta aia nu le ţine de foame, dar măcar aşteptam o discuţie despre conexiunea de internet extrem de slabă sau chiar inexistentă în localităţile cu semnal 4G slab, sau inexistent (logic).

Din nou i-a luat începerea şcolii prin surprindere pe guvernanţi. Din nou sunt surprinşi cu chiloţii în vine, dar şi-i trag repede sus şi neagă vehement. Că de şters, se vor şterge mai târziu – când nu are să-i vadă nimeni.

Ani de zile nu au fost capabili să înceapă şcoala cu toate clădirile autorizate conform legii.

Ani de zile s-au înecat copii în fosele septice ale şcolilor cu buda în curte şi care, conform a treizeci de ani de promisiuni, trebuiau să dispară de mult. Acum nu mai sunt decât vreo 433 de şcoli cu buda-n curte. Mai multe şanse să scape copiii şcolarizaţi şi nu înecaţi.

Ani de zile n-au fost capabili să livreze nişte amărâte de manuale şcolare şi vă aşteptaţi să fie capabili să livreze tablete, sau să fie pregătiţi de şcoală online?

Cine? Funcţionarii statului român care nu au folosit un computer până acum decât pentru Campionatul Naţional de Tetris şi cel de Solitaire? Indivizii care te pun să depui discheta sau CD-ul „online” la Camera 45 de la etajul II la „doamna Smaranda”?

Deocamdată, din 9 septembrie, se livrează 82.000 de tablete. De restul sunt rugate şcolile şi primăriile să se scobească prin buzunare şi să cumpere tablete pentru elevi. Că „banii vor fi decontaţi din fonduri europene, existând o alocare pentru jumătate de milion de tablete”.

Îhâm! Atâta tot că, întrebaţi de către reporterii Hotnews, dacă ştiu ceva despre banii care vin, dacă îi cheltuiesc ei, cei din localităţile afectate de începerea anului şcolar au declarat ceva de genul: ”Nu s-a primit niciun ban. Dă Guvernul bani? Serios, chiar dă? Păi și noi ce trebuie să facem? Unde să ne adresăm?”

Concluzia? „Noi bani nu avem de unde să băgăm”…

Din nou se pasează responsabilitatea în curtea altora, să rămână Guvernul imaculat şi preocupat de soarta Ţării, care Ţară nu vrea, dom’le, nu vrea să facă ce i se spune. Să facă totul să fie bine, să nu fie rău. Parcă-l văd pe Orban cum le zice mniniştrilor că e o conspiraţie, că sunt „interese mari la mijloc”.

Asta-mi aduce aminte despre un banc cu un politician care îşi dă seama că s-a rătăcit cu maşina într-un oraş în care avea ceva treabă. Trage pe dreapta şi întreabă pe cineva care tocmai trecea pe stradă:

„Vă rog, am o întrebare. Am o întâlnire la ora 14.00, sunt deja în întârziere cu jumătate de oră şi nu ştiu unde ma aflu.”

„Simplu! Vă aflaţi la 10 km de centrul oraşului, între 40 şi 42 de grade latitudine nordică şi 58 şi 60 de grade longitudine estică.”

Ministrul se scarpină pe creştet: „Eşti inginer, aşa este?”

„Exact. Cum aţi ghicit?”

„Simplu. Tot ce mi-aţi spus este tehnic corect, însă practic inutil. Sunt tot pierdut, voi ajunge târziu şi nu ştiu ce să fac cu informaţiile primite.”

Omul începe să râdă: „Dumneavoastră sunteţi politician, cumva chiar ministru, este adevărat?”

„Da, ministru”, răspunde mândru omul, „Cum aţi ghicit?”

„Simplu. Habar nu aveţi unde sunteţi. Habar nu aveţi încotro să o luaţi. Aţi făcut o promisiune pe care nu o puteţi onora şi aşteptaţi ca altcineva să vă rezolve problemele. Sunteţi exact în aceeaşi situaţie în care eraţi înainte de a mă întreba ceva, dar acum, din nu ştiu care motive, pare că e vina mea.”

După „Abramburica” şi „Genunche” la Educaţie, credeam că nimic nu are să mă mai surprindă. Dar realizez că cei doi foşti miniştri PSD ai Educaţiei sunt „pepsiglas” faţă de Anisie.

Pe Dumnezeu dacă l-ar întreba Anisie: „Doamne, când se va termina cu această pregătire a începerii şcolii în criza actuală din Romania?”

Acesta ar ridica din umeri şi ar spune, sfârşit: „Nu în mandatul meu!”

Şi, gata!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *