ANAF Cluj se pregătește de extindere. Noile spații pe care se pregătește să le închirieze Agenția Națională de Administrare Fiscală trebuie să aducă și mai mulți bani prin comercializarea produselor confiscate, iar asta în vreme ce actualul magazin de desfacere este sumar amenajat, cu un program greu accesibil și o expunere insuficientă a mărfurilor.
Situat la câțiva metri de sediul ANAF, fără a fi semnalizat corespunzător pentru a fi identificat, magazinul de desfacere a mărfurilor confiscate este situat într-un gang, semnalat cu un afiș pus doar pe ușa de la intrare – asta dacă ai inspirația să intri în acel gang care nu indică faptul că în interior s-ar putea afla ceva – vezi ceva asemănător unei bodege care arată mai rău decât o cooperativă sătească de prin anii `90.
Acum, ANAF intenționează să închirieze până la 8.000 de metri pătrați de spații de depozitare în patru centre importante din țară ale agenției, orașe în care își au sediile regionalele ANAF sau regionalele Antifraudei, după cum notează profit.ro De asemenea, vor urma alte spații identificate de ANAF pentru a fi închiriate și a servi depozitării/comercializării produselor confiscate, cu o suprafață totală de cca 6.000 mp.
Exemplul Clujului în materie de comercializare a acestor produse și creșterea nivelului incasărilor este unul grăitor, reprezentând prea puțin un „model” în acest sens. Ziar de Cluj a semnalat acest aspect, comparând magazinul Fiscului clujean cu cele din Oradea și Sibiu, cu o varietate de produse și o expunere pe măsură.
În acest context, ANAF se confruntă cu o nevoie în creștere de spații logistice, în condițiile în care ceea ce are acum este insuficient. Depozitele Fiscului sunt pline de mărfuri confiscate, dar valorificarea acestora este tot mai dificilă.
În fond, rețeaua celor 20 de magazine ale fiscului este una la fel de insuficientă, în condițiile în care vânzările își păstrează ritmul redus în raport cu stocurile de marfă confiscată și depozitată necorespunzător în aceste spații, fiind astfel prea puțin atractivă pentru potențialii clienți.
În acest sens, ANAF este în căutarea de noi spații de depozitare pentru a le închiria, cu o suprafață de 800-2000 mp. Prima etapă vizează zone precum Târgu Jiu/Craiova, Sibiu/Brașov, Constanța/Galați și Suceava/Iași.
Orașele în care își au sediile direcțiile regionale ale ANAF vor fi cuprinse în cea de-a doua etapă de exitndere a bazei logistice, într-un proces mai amplu: Cluj-Napoca, Craiova, Brașov, Galați, Iași, Timișoara și Ploiești.
În fiecare din aceste cazuri, în care ANAF va închiria spații de depozitare pentru o anumită regională, acestea trebuie să se afle în orașul în care își are sediul direcția generală a finanțelor publice, precum este și cazul municipiului Cluj-Napoca, sau regionala Antifraudă. Potrivit profit.ro, prețurile (cu TVA) pe care ANAF este dispusă să le plătească în prima etapă de extindere variază semnificativ:
Târgu Jiu/Craiova – 22,65 lei/mp
Sibiu/Brașov – 62,13 lei/mp
Constanța/Galați – 39,64 lei/mp
Suceava/Iași – 119 lei/mp
După cum nota Ziar de Cluj, nu doar spațiile de depozitare par a reprezenta o problemă pentru ANAF, ci și magazinele de desfacere a mărfurilor confiscate: comparativ cu alte administrații județene ale Finanțelor, precum Sibiu ori Oradea, magazinul Fiscului clujean – mai exact al Direcției Regionale a Finanțelor Publice Cluj-Napoca – oferea chiar în luna decembrie, produse specifice unui alt sezon: mărțișoare și sandale de vară.
CITEȘTE ȘI: Ce se mai gaseste la magazinul de la Finante: sandale si martisoare
Situația din 2019 a magazinului Fiscului clujean este similară cu cea din 2015, aspect care ridică o serie de întrebări: ce este, cu adevărat, prioritar:
închirierea de noi spații ori o mai bună organizare a inspectorilor din cadrul direcției clujene? Cum își fac treaba „recuperatorii” din Cluj în comparație cu cei din alte orașe? Ce se întâmplă cu toată marfa care se confiscă la Cluj?
