Diete

Alegeri alimentare diversificate

In afara de energia furnizata de proteine, grasimi, carbohidrati si alcool, alimentele trebuie sa ne asigure unele substante nutritive indispensabile, cum sunt aminoacizii esentiali, vitaminele, acizii grasi esentiali si altele.

 

 

Acestea sunt substante pe care organismul nu este capabil sa le “fabrice” singur si, ca atare, trebuie sa ni le asiguram prin intermediul alimentatiei obisnuite. Dar nici ca produs natural, nici ca unul obtinut prin procesare, nu exista alimentul “complet” sau “perfect”, care sa le contina pe toate in cantitatea justa si care, in felul acesta, sa poata satisface cerintele noastre nutritive. In consecinta, modul cel mai simplu si mai eficient pentru a garanta in masura adecvata aportul tuturor substantelor nutritive indispensabile este acela de a face alegeri cat mai diversificate si de a combina alimentele in mod oportun.

 

 

In absenta unor contraindicatii stabilite de medic, nu exista motiv pentru ca persoana care isi alcatuieste cu grija o dieta variata sa nu recurga la recomandarile de integrarea in mancare a unor vitamine, substante minerale si a altor elemente nutritive.

 

 

Din punct de vedere practic, transpunerea acestor recomandari in mancare de toate zilele se poate face mai usor prin regruparea diferitelor alimente, in functie de principalele lor caracteristici nutritive. Astfel, se obtin grupe de alimente. Pentru realizarea unei diete complete si adecvate va fi suficient sa facem in asa fel, incat fiecare dintre aceste grupe sa fie reprezentata in alimentatia cotidiana prin cel putin cate o portie, in plus, avand grija sa variem in mod regulat alegerea facuta in cadrul fiecarei grupe in parte.

 

 

Iata recomandarile nutritionistilor in alegerea cantitatii adecvate (portii) de mancare apartinand diferitelor grupe alimentare:

 

 

– Grupa cerealelor si a tuberculilor cuprinde paste fainoase, orez si alte cereale ca porumbul, ovazul, orzul, graul, iar pe de alta parte cartoful. Aceste alimente reprezinta pentru om cea mai importanta sursa de amidon si deci, de energie lesne utilizabila.

 

 

Cerealele, si indeosebi derivatele lor, sunt bogate in vitaminele din grupa B si de asemenea contin proteine care, desi sunt de calitate mai slaba, in asociatie cu legumele dau nastere unui amestec proteic a carui valoare biologica se poate compara cu aceea a proteinelor de origine animala. In linii generale, se prefera produsele culinare mai putin rafinate, acestea fiind in mod natural mai bogate in fibre. Din aceasta grupa se recomanda selectarea a 2-4 portii pe zi.

 

 

– Grupa alcatuita din fructe si zarzavaturi, cuprinzand si legume proaspete, reprezinta o sursa de importanta majora in ceea ce priveste fibrele, provitamina A (prezenta mai cu seama in morcovi, ardei, rosii, caise, pepene galben etc.), vitamina C (care se gaseste mai ales in citrice, fragi, capsuni, kuwi, ardei etc.), alte vitamine, precum si o serie de saruri minerale (potasiu, mai ales).

 

 

Este demn de subliniat prezenta remarcabila in aceasta grupa a unor compusi minori (antioxidanti, de pilda), care desfasoara o valoroasa activitate de protectie; alimentele apartinand acestei grupe, datorita marii lor diversitati, precum si a posibilitatii de procurare in toate anotimpurile, ingaduie posibilitati mai ample de selectie si este bine ca ele sa se afle pe masa intotdeauna din belsug, incepand chiar cu micul dejun. Se recomanda alegerea a 3-5 portii pe zi din aceasta grupa.

 

 

– Grupa laptelui si a produselor lactate cuprinde laptele, iaurtul, alte produse lactate si branzeturile. Principala functie a acestei grupe este de a furniza calciul intr-o forma biodisponibila. Alimentele din aceasta grupa contin, pe langa proteine de calitate biologica optima, si unele vitamine (in special B2 si A). In cadrul acestei grupe sunt de preferat laptele partial degresat, derivatele lactate si branzeturile mai putin grase. Din aceasta grupa se recomanda alegerea a 1-2 portii pe zi.

 

 

 

Grupa de carne, peste si oua are ca principal scop furnizarea de oligoelemente (zinc, cupru, fier, cu inalt gard de biodisponibilitate – usor de absorbit si de utilizat) si, in plus, proteine de calitate biologica optima, vitamine din grupa B etc. In cadrul grupei sunt preferabile sortimente de carne slaba (de vita, de porc, de pasare s.a.) si pestele. Se recomanda insa un consum mai moderat in ceea ce priveste cantitatea de produse cu cote mari de grasime, cum sunt unele sortimente de carne si mezeluri. In sfarsit, relativ la oua, un consum acceptabil pentru un subiect sanatos este de cate un ou de 2-3 ori pe saptamana.

 

 

Din punct de vedere nutritional, in aceasta grupa se cuvine sa mai adaugam si legumele uscate (fasole si mazare uscata, naut, linte etc.), largind astfel alternativele si posibilitatea se selectie. Asta pentru ca legumele, in afara cantitatilor remarcabile de amidon si fibre, furnizeaza la randul lor produse nutritive de baza care caracterizeaza carnea, pestele si ouale, de exemplu fierul impreuna cu alte oligoelemente si cantitati remarcabile de proteine de buna calitate biologica. Alegeti din aceasta grupa cate 1-2 porti pe zi.

 

 

Grupa grasimilor de asezonare cuprinde atat grasimi de origine vegetala, cat si de origine animala. Acestea trebuie consumate cu retinere, atat pentru faptul ca grasimile alcatuiesc o sursa concentratea de energie. Oricum, trebuie tinut seama de rolul in sporirea gustului mancarurilor, cat si de aportul lor de acizi grasi esentiali si de vitamine liposolubile, care le faciliteaza absorbtia. Sunt de preferat cele de origine vegetala (in special uleiul de masline extravirgin), fata de grasimile de origine animala (cum sunt untul, smantana, slanina, untura etc.). Din aceasta grupa alegeti cate 1-3 portii pe zi.

 

 

Ce sunt portiile alimentare? Notiunea de “portie” referitoare la frupele alimentare este greu de cuantificat pentru consumatorul obisnuit, datorita variatiilor mari de la om la om, a diversitatii obisnuintelor alimentare, a diferentei dintre traditiile culinare si gastronomice de la un popor la altul, chiar de la o regiune la alta a unei tari. O portie, privita ca unitate practica de masura a cantitatii de aliment consumat, corespunde unei anumite cantitati masurata in grame si care se recomanda in functie de grupa de alimente, de alimentul in sine, de sex, de varsta, de stare de sanatate si de greutatea corporala. De obicei, institutele de nutritie alimentara ale ministerelor sanatatii din fiecare tara recomanda “portii” alimentare specifice pentru cetatenii tarilor lor.

 

 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *