În Cluj-Napoca, este un lux să obții o locuință socială. Un clujean, cu handicap fizic, tatăl a doi copii (unul de 14 ani și unul de 17 ani) se luptă de 13 ani să obțină o locuință socială și singurul răspuns pe care îl primește este să își aștepte rândul. Bărbatul a declarat pentru Ziar de Cluj că an de an își depune dosarul la Primărie, i se spune că îndeplinește criteriile, dar că trebuie să stea pe lista de așteptare. Acum, clujeanul locuiește în casa părinților împreună cu cei doi copii și cu fratele lui.
“Stăm în casa părintească, din care noi frații avem o cotă parte fiecare. Stau eu cu fratele meu și cu copiii în casa aceea care are o cameră și bucătărie. Am și fost în ședințele de Consiliu Local, i-am spus domnului primar problema mea și de fiecare dată mi-a zis să aștept la rând. Ce să mai fac? Am fost și în Anglia și am lucrat câteva luni cu toate că am handicap la picior”, a spus bărbatul.
Mai mult, soluția oferită de conducerea Primăriei a fost acordarea unei subvenții pentru chirie, însă bărbatul spune că nu se încadrează în criteriile respective.
Situația clujeanului nu este singulară. La aproape toate ședințele de Consiliu Local se prezintă cetățeni care sunt nemulțumiți de timpul de așteptare pentru locuințe sociale. Primăria derulează acum două proiecte de construire de locuințe sociale, dar acestea sunt doar la stadiul de licitație.
“Pentru strada Ghimeșului, procedura de licitație se află în plină derulare, urmând ca până în jurul datei de 1 septembrie să fie finalizată; pentru strada Sighișoarei, derularea lucrărilor la locuințele sociale coincide cu realizarea parkingului din zonă. Referitor la proiectul privind subvenționarea chiriilor pentru persoanele cu venituri reduse, în acest moment există 54 de cereri depuse, dintre care 37 sunt aprobate și invită orice O.N.G. de profil ori cetățean să promoveze și să mediatizeze în municipiul ClujNapoca avantajele acestui tip de proiect social”, a declarat, recent, primarul Emil Boc.
Suma de la care se poate acorda subvenție este de 782 lei.
La fel de greu ca o locuință socială se obține și subvenția pentru chirie. O femeie care locuiește pe strada Cantonului afirmă că a depus două cereri în vederea obținerii unei chirii subvenționate social, iar unul dintre dosare a fost respins, motivul fiind următorul: nora ei nu are domiciliul în municipiul Cluj-Napoca. Când l-a întrebat pe primarul Emil Boc ce poate să facă pentru soluționarea acestei probleme, edilul șef i-a răspuns că trebuie să își facă o carte de identitate pe Cluj-Napoca. Boc i-a invitat pe reprezentanții ONG-urilor care se ocupă de locuitorii de la Pata Rât să le facă ei cărți de identitate pe Cluj-Napoca.
ONG-urile au semnalat de nenumărate ori că la acordarea locuințelor sociale sunt criterii discriminatorii. Tocmai din acest motiv, mai multe asociații și fundații au dat în judecată Primăria. Au și câștigat ultimul proces, dar administrația publică locală refuză să pună în practică sentința.
Criteriul care face referire la studii a fost considerat discriminatoriu de Curtea de Apel Cluj. Persoanele care solicită locuințe sociale au în general condiții modeste de trai și au cel mult studii medii.
“Persoanele fără studii sau cu studii primare şi cu atât mai mult persoanele cu handicap sau dizabilităţi fac parte din categoria persoanelor defavorizate, acestea fiind printre primele categorii de persoane a căror plajă de oportunităţi profesionale, de angajare şi de asigurare a unui nivel de trai decent este extrem de redusă. Mai mult, gradul redus de educaţie, subordonat absenţei studiilor, este asociat de multe ori unor comunităţi etnice defavorizate, precum comunitatea etniei rome, ale cărei interese le apără în prezenta cauză Fundaţia Desire.
Tocmai situaţia acestor categorii de persoane este cea pentru care a fost edictată Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, al cărei obiectiv este, printre cele reglementate la art. 2, şi acela de a garanta accesul inclusiv la o locuinţă, în mod special al tinerilor, marginalizaţi social, prin poziţia socială periferică, de izolare, manifestată prin absenţa unui minimum de condiţii sociale de viaţă”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.