In vizor

100 de lucruri jenante în Cluj-Napoca: În centrul municipiului funcţionează o Akademia Center a Deşeurilor. BONUS: vorbim şi despre o mare ţeapă dată pe bunurile şi banii publici ai judeţului

Dacă tot nu izbutesc cei de la Consiliul Judeţean Cluj, sub extrem de înţeleapta conducere a lui Alin Tişe, să finalizeze Centrul de Management Integrat al Deşeurilor de la Pata Rât, măcar se pot declara satisfăcuţi cu finalizarea gropii de gunoi din centrul municipiului Cluj-Napoca – să se bucure şi naşul Emil Boc de ceva (că tot nu zice nici pâs despre deranjul din centrul municipiului pe care se preface că-l păstoreşte în interesul clujenilor). Ceea ce trebuia să fie un fel de mall, sau ce s-o fi dorit a fi proiectul Akademia Center, s-a transformat într-o adevărată Academie a Deşeurilor şi a lipsei de bun simţ. Lipsa de bun simţ a autorităţilor locale care îşi bat joc din 2016 de un bun public şi lipsa de bun simţ a procurorilor de Republica Autonomă Cluj care nu-şi bat capul să investigheze această bătaie de joc

Societatea Nisco Invest a câştigat în 2006 o licitaţie prin care CJ Cluj, condus atunci de către Marius Nicoară, a concesionat terenul din curtea Spitalului de Pneumoftiziologie „Leon Daniello”, în suprafaţă totală de 11.200 de metri pătraţi, şi s-a angajat să finalizeze lucrările la un aşa-zis Centr Multifuncţional Akademia Center. Dar, după ce au murdărit terenul cu o fundaţie, pornind şantierul după 4 ani de la semnarea contractului, în plină criză financiară, lucrările s-au oprit. De remarcat faptul că, la scurt timp de la încheierea contractului, concesionarul a primit, printr-un act adiţional – alt modus operandi cu bunurile şi banii publici în Cluj: actul adiţional (săru-mâna, nea Nicoară!) -, o suprafaţă suplimentară de teren de 2.979 de metri pătraţi, redevenţa fiind crescută la 13.960 de euro pe an. Investiţia a fost estimată la 30 de milioane de euro,iar Nisco Invest a contractat un credit ipotecar de 25,5 de milioane de euro de la BCR, fix cu garanţia concesiunii. Şi, cum ziceam, ca orice investiţie din Cluj care implică bani sau bunuri publice, societatea a intrat în insolvenţă şi apoi în faliment. Şi aşa aflăm şi de ce s-au hărnicit cei de la Nisco să îşi planteze fundaţia în terenul concesionat, la PATRU ANI de la semnarea contractului, ÎN PLINĂ CRIZĂ FINANCIARĂ: creditorul BCR a preluat terenul deţinut de CJ Cluj (nu de firmă!), invocând motivul că preia fundaţia turnată acolo şi care da, era proprietatea firmei. Nouă ne PUTE a ŢEAPĂ, procurorilor, nu.

Mai ales că drepturile de creanţă ale BCR au fost cumpărate de recuperatorii de la KRUK. Nici BCR nu avea dreptul să vândă ceva ce nu-i aparţinea, nici KRUK să cumpere. Deoarece în contractual dintre CJ Cluj şi Nisco există o clauză contractuală care spune că toate bunurile pe care le-a construit firma până în momentul denunţării-rezilierii contractului revin județului. Cu alte cuvinte, fundaţia revenea de drept CJ Cluj, nu BCR, din moment ce firma, prin intrarea în insolvenţă, a pierdut contractual. Nu ştim cum a putut da banii BCR, O ŞAPCĂ DE BANI, pentru o garanţie care nu exista. Clădirea dacă era finalizată putea fi folosită ca şi garanţie, că atunci contractul cu CJ Cluj era finalizat şi nedenunţabil, da simpla fundaţie, nu. Contractul cu Nisco a fost denunțat prin procedura insolvenței și a falimentului, iar contractul a fost desființat prin acea procedură consfințită printr-o hotărâre judecătorească. Mai mult, terenul este domeniu public al județului, el nu poate face obiectul niciunei executări silite.

Chiar suntem curioşi cum au mai evoluat discuţiile dintre CJ Cluj şi KRUK pe această temă, discuţii finalizate în proporţie de 90% după cum se lăuda, în 2017, Alin Tişe. Cert este că cineva a luat ŢEAPĂ. Nu BCR care şi-a vândut drepturile litigioase unor recuperatori. Sperăm că nu clujenii – că dacă s-au plătit bani la recuperatori pentru ceva ce nu aveau drept să primească, conform declaraţiilor publice ale lui Alin Tişe din 2017, atunci chiar dorim intervenţie şi lămuriri de la procurilor Republicii Autonome Cluj!

Din 2017, până în prezent, pe terenul pe care-l puteţi admira în filmuleţ şi în fotografii, autorităţile s-au hărnicit să ne spună că vor face: spital pentru copii, parc, parking şi alte celea. Deocamdată au realizat numai o mare ţeapă şi o Akademie a Deşeurilor.

PS: Dan Călin Nistor s-a numărat, în perioada 1993-1994, printre fondatorii Băncii Transilvania. Debutul în investițiile imobiliare a avut loc în 1995, când a fost construit sediul actual al companiei Nisco Invest. Tot el urma să construiască al treilea mall din Cluj-Napoca: Akademia Center, însă investiția de  peste 30 mil. euro nu a mai fost finalizată, din cauza unor probleme financiare. Fiul acestuia, CEO-ul CoinFlux, Vlad Nistor, a fost extrădat în Statele Unite, la presiunea US Secret Service, fiind suspectat de complicitate la acţiuni de spălare de bani prin criptomonede.

CITEŞTE: EXCLUSIV! Clujeanul căutat de Serviciile Secrete ale Statelor Unite este fiul unuia dintre fondatorii Băncii Transilvania! (DOCUMENT)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *