Taberele școlare comuniste trebuie lăsate să moară? Pretențiile clienților sunt foarte mari în secolul XXI. Câte tabere mai sunt în Cluj - VIDEO

La mare modă în perioada comunismului, pentru că oricum altă variantă de a-ți petrece timpul liber nu exista, taberele școlare s-au închis treptat și au ajuns ruine. Instituțiile de stat nu au avut nici cea mai mică intenție să resusciteze taberele ceaușiste, așa că părinții și școlile s-au reorientat și au găsit alte modalități de distracție pentru copii în vacanță.

În județul Cluj, erau șapte tabere pentru elevi, în perioada comunismului: Ciucea, Băișoara, Capsu, Negreni, Iara, Leghia, Blăjoaia. Cinci și-au dat obștescul sfârșit din '89 încoace și doar două au fost reparate din temelii și repuse în funcțiune, cea de pe Valea Ierii și cea din Băișoara. Ambele sunt în administrația Palatului Copiilor și merg bine.

Acum se dorește și modernizarea taberei din Leghia care s-a închis în 2011. În ședința de Consiliu Județean de astăzi, a fost votată trecerea imobilului din administrarea Primăriei Aghireșu în administrarea Consiliului Județean, instituție care ar urma să investească bani în repararea clădirii.

Citește și:

Ruinele taberei din Leghia vor fi preluate de Consiliul Județean. E nevoie de cel puțin 300.000 euro pentru reparații

Valentin Cuibus, consilier județean și inspector școlar general, atrage atenția că această investiție este destul de riscantă. Pretențiile sunt foarte mari acum, clienții nu se mulțumesc cu orice și trebuie avut în vedere faptul că nu sunt suficiente niște zugrăveli și igienizări. Este nevoie de reparații capitale, de la zero.

„Mai avem două tabere în județul Cluj din cele șapte care au fost la început. Eu sunt de acord cu proiectele acestea, dar trebuie să avem multă grijă cum se reabilitează pentru că cererile nu sunt foarte mari, iar pretențiile sunt destul de mari. Condițiile de la Leghia nu sunt din cele mai bune, deci va fi nevoie de o investiție la modul serios. În ceea ce privește Blăjoaia, ea a fost transferată la Ministerul Apărării Naționale, în momentul în care nu mai exista acces pentru că drumul era impracticabil și aprovizionarea se făcea cu elicopterul, iar în condițiile astea costurile erau absolut uriașe”, a declarat Valentin Cuibus.

Acum, nu se cunoaște cât ar costa exact modernizarea taberei din Leghia. Urmează realizarea unui studiu de fezabilitate prin care să se stabilească valoarea investiției.

„Nu este o situație încă cristalizată în ceea ce privește numărul de personal deoarece acum se preia acest imobil. Urmează un SF prin care se va vedea valoarea la care se ajunge pentru a-l pune la punct la nivelul anilor 2019-2020 pentru că acum este undeva la nivelul anilor 2003-2004. Urmează să identificăm și celelalte tabere și să găsim o formulă prin care să le putem viabiliza. Sunt niște construcții pe care regimul celălalt le-a făcut. Din păcate 29 de ani le-am lăsat în paragină și să încercăm să le viabilizăm pentru copiii care vor putea să le folosească. Mai există și tabăra Blăjoaia, care a funcționat în perioada comunismului”, a afirmat Vakar Istvan, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj.

Taberele școlare nu sunt singurele clădiri lăsate în paragină. Inspectoratul Școlar Județean Cluj lucrează la o centralizare a tuturor clădirilor care aparțin de școli, dar nu sunt folosite de ani de zile. Primăriile ar trebui să ceară schimbarea de destinație, dar acest lucru nu a fost făcut, iar clădirile respective se prăbușesc, deși ar putea fi transformate în centre pentru vârstnici, de exemplu.

Adauga comentariu