Editorial

Suntem Patria dinastiilor de Pile, Cunoştinţe şi Relaţii, Patria Nimeniklaturiştilor şi Securiştilor fericiţi

Alexandru Rafila, care a intrat zilele acestea în PSD și va deschide lista candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile parlamentare, a confirmat duminică seară, într-o intervenție la B1TV, că este fiul lui Alexandru Rafila senior, fost șef al Securității Arad, despre care presa a relatat că este responsabil de masacrul armat de pe Valea Crișului Alb la sfârșitul anilor ’40.

El a spus însă că tatăl său nu a fost implicat în masacrul țăranilor pentru că ar fi fost dat afară din Securitate și din PCR în iunie 1949. Ori mascarul a avut loc două luni mai târziu.

„Nu văd unde e vina mea că sunt fiul tatălui meu”, a spus Rafila.

Nu despre faptele tatălui – pentru care comuniştii l-ar fi pedepsit pe copil inclusiv cu pedeapsa capitală, aşa cum s-a şi întâmplat – vorbim, ci despre faptele copiilor care s-au căţărat pe faptele taţilor lor pentru a „beregăţi” România şi a o transforma în propria lor pradă.

La 30 de ani de la „Loviluţie”, Revoluţia confiscată de Ion Ilici Iliescu şi gaşca lui de nimeniklaturişti, au ieşit noii politruci să ne anunţe că au tăiat pensiile speciale ale „torţionarilor”.

Ale acelor indivizi, români de-ai noştri, chipurile, care în anii 40-50 ai secolului trecut au condus genocidul comunist împotriva propriului popor, în numele luptei de clasă. După 80-90 de ani de la crime, i-au lăsat în curul gol, iar Istoriei i s-a făcut chipurile dreptate… Au ajuns cu „justiţia” la jumătatea secolului trecut. Prin urmare, Adevărul despre Revoluţie, Mineriade şi jaful sistematic aplicat românilor, se reportează pentru peste altă sută de ani…

Mi-e o scârbă de mă doare!

Scârbă de această gaşcă de politruci care au confiscat România să şi-o facă cadou lor şi urmaşilor, urmaşilor lor. Scârbă de prostoii care-i votează şi dacă sunt la pârnaie, şi dacă şi-au dat obştescul sfârşit. Cu cât sunt mai hoţi, dar „au dat şi la alţii” şi „au mai făcut câte ceva”, cu atât mai votaţi.

Împreună cu regretatul meu amic, Ştefan Ciocan, deseori discutam despre ce va reține istoria din vremurile pe care le trăim? Şi aveam regrete că nu vom putea afla niciodată cum vor cunoaște nepoții sau strănepoții noștri evenimentele pe care le trăim şi le-am trăit. Ştefan se îndoia inclusiv cu privire la cronicile antice, la exactitatea cu care Herodot sau Strabo îi descriau pe daci. Zicea: „Dacă nu știm foarte clar ce s-a întâmplat cu un an în urmă, în zilele noastre, când informația circulă cu viteze amețitoare și este stocată în sisteme moderne, practic fără limite de capacitate, cum să avem încredere că nişte călători, care se deplasau în cel mai rapid caz călare, care nu puteau stoca informația decât prin scris pe papirusuri, puteau să-și facă o imagine nedeformată despre cum trăiau sau ce caracter aveau popoarele „barbare” din vremea lor?”

Concluzia e că, până la urmă, Istoria o vor scrie învingătorii. Și au început să o scrie de când au confiscat România în nume personal şi spre beneficiul lor.

Din cauză că manipularea și dezinformarea au ajuns atât de eficiente, iar electoratul s-a complăcut, prin „şcoală, dulce şcoală, daţi-o cu slănină, s-o mănânce câinii, că-i nasoală”, să fie adus la un nivel intelectual atât de jos, încât clasa politică își permite să facă practic ce vrea în România, fără frica sancțiunii – nici măcar a celei prin votul electoratului.

Ce nu vede societatea românească? Nu vede că legile care s-au dat imediat după preluarea prin forță a puterii de la Clanul Ceaușescu de către Clanul Iliescu, au fost date nu în interesul României, ci în interesul personal al celor care s-au hotărât să se împroprietărească cu ceea ce generic s-a numit “bunul întregului popor”.

Mă repet, dar poate, în sfârşit prindeţi ideea: „Încercați să vedeți România ca pe o piramidă cu platforme (un zigurat, pentru cei care mai au şcoală). Pe platformele superioare s-au cățărat acești indivizi folosindu-se de Legi ca de niște scări – scări pe care, după ce s-au folosit de ele, le-au retras, să nu cumva să mai încerce vreun deștept care nu face parte din gașcă să se cațere lângă ei, să le întineze nobilele idealuri ale jafului sistematizat – “Capitalismul de Cumetrie” – cum bine l-a definit chiar „Tătucul” sistemului”.

Rezultatul? Un stat corupt, de tip mafiot/interlop, o justiție slabă, deprofesionalizată, niște așa-ziși capitaliști de fațadă/carton, un grup de politicieni ce se tot rotesc pe la așa-zisa Putere, precum și cu o gașcă majoritară de mituibili (pensionari și slujbași la stat).

Nepoții noștri vor învăța despre Ion Iliescu ca despre eroul care a scăpat România de comunism.

Despre Miron Cosma ca despre Avram Iancu, un căpitan al minerilor însetat de dreptate și plin de inițiative civice.

Voiculescu va fi un martir pe frontul democratizării României, în timp ce Adrian Năstase, cel mai bun premier pe care l-a avut țara, va fi un reper al politicii de stânga, care și-a jertfit o parte din viață în celulele regimului opresiv și nedemocratic care a subjugat justiția și a folosit-o ca poliție politică.

Iar Securitatea va fi o organizație patriotică plină de turnători eroi naționali. Principalele străzi vor fi rebotezate în „strada Turnătorului” sau „Piața Mătuşa Tamara”.

Piața Universității va fi „Piața Securității”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *