STUDIU: Piața imobiliară VS. Salarii. Clujul continuă să rămână cel mai scump oraș la nivel național

Primăria vrea să atragă tinerii în Cluj-Napoca. Cum poate face aceasta dacă nu îi sprijină cu locuințe adecvate și accesibile ca preț? În România, în 2018 peste 40% dintre cei între 25 și 34 de ani locuiau cu părinții, în timp ce media europeană era de doar 28%. În 2017, procentul era de 75% pentru tinerii cu vârsta între 16-29 de ani, peste 2,4 milioane de tineri. Tinerii aparținând unor categorii vulnerabile au o situație și mai dificilă. 

Chiar dacă chiriile au scăzut ușor în 2020 în contextul crizei sanitare și economice, ele au rămas în continuare mari, media închirierii unui apartament de 2 camere rămânând în jur de 400 de euro/ lună.

Raportat chiar și la nivelul salariului mediu net din Cluj-Napoca, care ar fi fost în jur de 820 euro/ lună, în luna iulie 2020 sau la nivelul salariului mediu net din județul Cluj, chiria privată a unui apartament de două camere a continuat să necesite cheltuirea a peste 50% din venituri pe chirie, arată autorii Studiului „Muncă și locuire. Salarii și costurile locuirii în pandemie la Cluj”, realizat de Căși sociale ACUM! în cadrul unui proiect al Fundației Desire derulat cu sprijinul Open Society Foundations/ Human Rights Initiative.

Acest lucru denotă o situație clară de supraîncărcare cu costurile locuirii chiar și în cazul celor care câștigă venitul mediu, considerând că la costurile locuirii se mai adaugă și costurile utilităților (apă, gaz, current, prețul celui din urmă cunoscând o creștere semnificativă chiar în timpul pandemiei).

Din păcate, foarte multe informații, de exemplu numărul angajaților care câștigă sub nivelul salariului mediu pe economie, dar nici valoarea salariului median nu sunt accesibile la nivelul orașului, iar alte date, precum sunt cele privind numărul de locuitori care locuiesc în chirie privată, continuă să lipsească cu desăvârșire, mai arată realizatorii studiului.

„De-a lungul documentării făcute de noi, nu am reușit să aflăm de la nicio instituție câți lucrători din Cluj-Napoca au un câștig la nivelul salariul mediu, sau care este valoarea salariului median din oraș. De asemenea, din cauza regimului total nereglementat al chiriilor private din România și din Cluj, nu avem o evidență clară despre numărul persoanelor care stau în chi-rie privată. Motivul acestor lipsuri fiind că în multe cazuri proprietarii nu declară închirierile a finanțe, și nici nu încheie contracte cu chiriașii, cei din urmă rămânând vulnerabili la deci-ziile proprietarilor”, arată realizatorii studiului. 

În aceste condiții este foarte dificil de estimat câte persoane care stau în chirie cheltuie în jur de 40% din veniturile lor pe costurile locuirii.

Potrivit unui raport EUROSTAT, la nivelul României din rândurile persoanelor care stau în chirie privată, în 2018, 46.3% au fost supraîncărcate cu costurile locuirii, adică au cheltuit peste 40% din veniturile lor pe locuire (chirie, rată bancară, utilități).

Comparând cu media pe EU-27 (25.1%) sau cu media pe țările din zona Euro-19 (24.9%), acest procent este îngrijorător de mare, rata supraîncărcării în statele membre ale UE fiind mai ridicată doar în Grecia, Bulgaria și Ungaria.

Din cauza costurilor mari cu locuirea raportate la nivelul venitului, oamenii care nu își pot permite să achiziționeze sau să închirieze o locuință de pe piață, recurg de cele mai multe ori la strategia locuirii laolaltă cu rudele, colegii, prietenii sau chiar persoane necunoscute ceea ce se traduce prin supraaglomerarea în locuințe.

În perioada martie – iulie 2020, atât numărul de salariați, cât și numărul de contracte active au scăzut în județul Cluj. Mai departe, chiar dacă după o creștere masivă a contractelor suspendate în perioada martie – mai 2020 numărul acestora a scăzut în iunie și iulie 2020, evoluția numărului de contracte încetate, respectiv a numărului de concedieri a continuat să aibă trenduri ascendente.

În 2018, Banca Națională a României observa că, în Cluj-Napoca, pentru un apartament cu două camere, perioada necesară achiziționării unei locuințe fără credit a fost de 11 ani.

În 2017, cei care au vrut să achiziționeze un apartament cu două camere prin programul guvernamental Prima Casă au plătit o rată lunară care a echivalat cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, și cu 34% din venitul lunar al unui angajat din București.

„Dimensiunea financiară a relației dintre muncă și locuire, sau inaccesibilitatea financiară a locuirii, este cauza pentru care clujenii rămân nemulțumiți de localitatea lor chiar dacă spun că în general sunt mulțumiți de oraș.

Ceea ce înseamnă că veniturile multora sunt mici în Cluj-Napoca față de costurile mari ale locuirii, chiar dacă venitul mediu din oraș este mai mare decât în alte localități”, se arată în studiul realizat de Căși Sociale ACUM! în parteneriat cu fundația Desire.

În ceea ce privește piața imobiliară, România are cele mai mici impozitări ale veniturilor din chirii din Europa și, în general, afacerile imobiliare sunt avantajoase aici, deoarece costul proprietăților imobiliare și chiriile sunt stabilite în euro.

În ultimii 10 ani, euro s-a apreciat în continuu față de RON, în medie, cu ceva mai mult de 2% pe an. În plus, taxa de profit (16%) este una dintre cele mai scăzute în UE! Piața ipotecară din România rămâne redusă, după standardele internaționale, la doar 7,82% din PIB în 2019. Cu toate acestea, din 2008 până în 2018, numărul de credite pentru locuințe au crescut cu aproape 17% pe an, iar dobânzile pentru creditele imobiliare practicate de bănci sunt printre cele mai mari între statele membre ale UE.

Conform datelor Eurostat din 2018, UN SFERT din populație are venituri sub pragul de sărăcie iar rata sărăciei printre angajați a fost de 15%. O TREIME din populație a suferit de sărăcie-și-excluziune-socială adică, pe lângă sărăcia venitului, a fost confruntată cu privațiuni materiale severe, printre care incapacitatea de a plăti chiria și utilitățile. Unde sunt familii cu trei copii sau mai mulți această rată a fost de 57.6%. La începutul anului 2020, UN SFERT din angajații cu normă întreagă câștigau salariul net minim pe economie de 1346 lei!

Raportate la nevoile pentru un trai decent, calculate la aproximativ 2700 lei pentru o singură persoană, cifrele arată prăpastia uriașă dintre nevoi și venituri pentru milioane de oameni!

La nivel național, Clujul continuă să rămână cel mai scump oraș 

Creșterea prețului la locuințe în timp de pandemie pentru Trimestrul 4 al anului 2020.

În anumite cartiere - în funcție de specificitățile lor: zonă de case, blocuri noi, etc. - și zona de centru a Clujului, continuă trendul ascendent cu prețuri mai mari decât cele din trimestrul anterior cu între 1.8 și 3.2 procente.

Studiul „Muncă și locuire. Salarii și costurile locuirii în pandemie la Cluj” urmărește atât să contribuie la cunoașterea unor aspecte privind veniturile și costurile locuirii în Cluj-Napoca în timpul pandemiei, cât și să devină un instrument în auto-organizarea, mobilizarea și solidarizarea pentru interconectatele drepturi ale muncii și locuirii. 

Studiul poate fi consultat AICI.

Volumul realizat pe baza cercetării susținute de Căși sociale ACUM! în cadrul unui proiect al Fundației Desire derulat cu sprijinul Open Society Foundations/ Human Rights Initiative este structurat în șase capitole și cuprinde printre altele analiza pieței muncii și de locuințe după 1990, analiza salariului mediu și a chiriilor din Cluj, precum și locuirea în zonele periferice de tipul Pata Rât. 

 

 

 

 

 

 

 

sursa foto/capturi: casisocialeacum.ro

Adauga comentariu