Fruct al vitei-de-vie (Vitis vinifera), compus din mai multe bace (boabele de strugure) reunite in ciorchine, pe un suport ramificat. Boabele au o pelicula exterioara (coaja) acoperita cu o substanta ceroasa (pruina), inauntrul careia se afla pulpa si semintele.
Exista in jur de 5000 varietati de vita-de-vie, planta cultivata inca de acum 4000 de ani, mai intai in Asia Mica si apoi in toate tarile din bazinul mediteranean; fructele se deosebesc prin forma, culoare si gust.
Continut
Valoarea incomparabila a strugurelui – fruct delicios, magnific, simbolic, fruct al sfintei impartasanii – este dovedita de continutul sau bogat:
100 g de struguri copti contin: apa – 81 g; protide – 1 g; lipide – 1 g; glucide – 17 g; celuloza – 0,2 g.
Elemente minerale (mg la 100 g): sulf – 8 mg; fosfor – 20 mg; clor – 3 mg; sodium – 2 mg; potasiu – 198 mg; magmeziu – 10 mg; calciu – 20 mg; fier, zinc, cupru, mangan, iod (sub 1 mg).
Vitamine (mg la 100 g): acid ascorbic – 4 mg; B1, tiamina – 0,04 mg; B2, riboflavina – 0,02 mg; PP, acid nicotinic – 0,20 mg; B5, acid pantotenic – 0,07 mg; B6, pirodoxina – 0,08 mg; carotenoizi active – 0,03 mg.
In plus, strugurii negri contin oenocianina, un tonic ce nu afecteaza nervii.
Sucul de struguri, extras din boabele de struguri plini de soare si pe care dr. Herpin, in 1865, il numea “lapte vegetal”, are o compozitie care il face sa poata fi comparat cu laptele de mama, iar zaharurile sale constituie, potrivit mai multor specialisti, “un element al sangelui normal”.
Varietati
Strugurii, clasificati in functie de culoare (struguri albi, roz, rosii, negri si gri) si de utilizare (strugurii de masa, de vin, de masa si de vin, pentru stafide), preiau numele soiului de vita din care se trag. Multe varietati de masa sunt mai cunoscute sub numele lor comercial. In Transilvania cele mai cunoscute sortimente de struguri care se coc in septembrie-octombrie sunt Feteasca regala, Feteasca alba, Muscat Ottonel si Traminer cultivate in podgoriile din zona Tarnavelor, Albei, Aiudului, Lechintei si Bistritei.
Continut
Prin inaltul lor continut de zaharuri, strugurii sunt un aliment evident energetic, o sursa de energie concentrata; strugurele uscat (stafida) are un continut de calorii mult mai ridicat decat cel proaspata, datorita continutului redus de apa: in jur de 280 calorii la 100 g de boabe uscate, in comparatie cu cele 60-65 de calorii ale aceleeasi cantitati de boabe proaspete.
Bolnavii de diabet (datorita zaharurilor) si persoanele care sufera de migrene (strugurele este alergenic pentru unele persoane) trebuie sa manance strugurii cu masura.
Strugurele contine: zaharuri; saruri minerale, ca tartratul de potasiu, fosfor, calciu si fier; vitamina A, vitamina C si vitamine din grupa B;tanini, mai ales strugurii negri;flavonoide, cu actiune antioxidanta; polifenoli, continuti mai ales in strugurii negrii; celuloza si pectina, care ajuta la reglarea functionarii intestinului.
Consum
Strugurii se consuma ca fructe proaspete, uscate, in dulceata, ca ingrediente in dulciuri si in preparate sarate. Strugurii proaspeti dau un gust aparte vanatului cu pene si preparatelor din ficate, se asociaza excelent cu branzeturile cu gust puternic, sunt utilizati si in sosuri, in umpluturi si in salate mixte. Sucul de struguri se poate prepara in casa sau se poate cumpara gata imbuteliat; in asemenea caz, sunt preferate sucurile din struguri 100 %, fara adausuri de zaharuri sau conservanti. Frunzele de vita, spalate si oparite in apa cu sare (se gasesc si in conserva), sunt utilizate la prepararea de sarmalute.
Dietetoterapii
Pulberea din frunze de vita, folosita in scop terapeutic, se obtine din frunzele de vita rosie, uscate si macinate, si se vinde la plafar sau la farmacii specializate, sub forma de capsule sau de cornete. Din samburii de strugure se obtine un ulei bogat in acizi grasi polinesaturati.
In caz de bronsita sau de laringita este folositor un decoct obtinut dintr-o mana de stafide puse intr-un litru de apa, pentru 10 minute, apoi punand amestecul la fiert, pentru inca 15 minute.
Pentru persoanele care sufera de constipatie, un ciorchine de struguri dupa masa sau ca gustare intre mese are efect laxativ.
Uleiul extras din samburii de struguri, in doze de cate 2 linguri, sau utilizat impreuna cu uleiul de masline la asezonarea mancarurilor si a zarzavaturilor si legumelor crude, contribuie la reglarea colesterolului si atrigliceridelor din sange.