Uncategorized

Spitalul de copii, vazut printr-un caiet

In sala de asteptare a sectiei de Urgenta de la Spitalul de copii din Cluj, pe un raft alb, sta un caiet vechi, un registru ce aduce aminte de perioada comunista, de un albastru sters, legat cu tifon si scrijelit. In el sunt ascunse gandurile si sentimentele unora dintre parintii si copiii care au ajuns in ultimii doi ani la Urgenta pentru micuti – randuri de multumire, reprosuri, ganduri bune, desene si acuze.

„Asta-i viata, ce sa faci?! Tuturor sa le intri in voie e foarte greu, unii mai uita ca si dupa usile astea mai sunt pacienti. Desigur, mai sunt si scapari… Le multumesc din suflet pentru ajutorul, grija si devotamentul de care au dat dovada fata de fiul meu in varsta de numai trei saptamani. Numai datorita lor, copilasul este acum in viata, desi inca mai avem probleme”, sunt ultimele randuri completate in caietul de „sugestii si reclamatii al unitatii de urgenta, datate in 3 mai.

Cateva pagini in urma, o fata zambitoare rasare dintre zeci de cuvinte de repros. „Vic, esti bolnav. Revino-ti, dragule!”. Vic e desenat mai jos – o fata rotunda, cu ochi mari. Desenul e de anul trecut, in stanga lui scrie : „Verificat 07.06.2012”.

„Sa va fie rusine. Cand ajungi aici, asistenta vorbeste urat cu tine, ca i-ai stricat somnul. Asa ceva este inadmisibil. La ea, febra 38,7 nu este mare, la un copil de o luna. RUSINE! Asa mor multi copilasi, ar trebui demisi toti cei care se poarta asa”, scrie un parinte in 13 februarie 2013.

Mesajele parintilor nemultumiti sunt multe. Majoritatea spun ca au asteptat prea mult pana copilul le-a fost consultat, ca s-au lovit de cadre medicale rigide, cu o atitudine superioara; ca cel mic a fost tratat fara ca mama lui sa fie acolo, sa-l tina de mana. Unii scriu ca au asteptat cateva ore bune in sala de asteptare, altii blameaza sistemul. Altii spun ca sistemul a fost creat de oameni, ca s-a format, astfel, un cerc inchis, care doar cu greu mai poate fi schimbat.

„De fiecare data, in unitatile spitalicesti, implicit UPU, copiii si cetatenii Clujului sunt tratati cu ostilitate. Ne pare sincer rau ca-i deranjam pe cei de serviciu, insa nu i-a obligat nimeni sa lucreze in astfel de unitati daca nu le face placere”, scria un parinte in 22 martie.

Exista insa si multe cuvinte frumoase, mesaje de multumire scrise de oameni care apreciaza munca personalului de pe Motilor. Parinti care au ajuns la unitatea de urgenta din satele invecinate Clujului, care scrijelesc doar cateva cuvinte pe foaia hasurata: „Va multumim! Sa va ajute Dumnezeu! Familia X din Apahida”.

„Multumiri echipei de profesionisti de la UPU pediatrie. Felicitari pentru rabdarea si profesionalismul de care dati dovada”, e insemnat pe una dintre paginile vechi ale caietului. Cateva pagini distanta, o mama scrie: „Sa ajute Dumnezeu sa fiti recompensati pe masura muncii dumneavoastra, asa incat sa ramaneti in Romania si sa nu fie necesar sa plecati in alte directii mai bine remunerate. Nu vreau sa ramanem fara specialisti!”.

Altii nu se semneaza, nu critica si nici nu lauda pe nimeni. „Cel mai frumos lucru pe lumea asta e sa fii sanatos”, scrie Aurel Sava. La doar o pagina distanta, mana unui copil a desenat multe inimioare. Intre ele, o floare „Multumim! Pe data viitoare”.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *