Cercetatorii de la Catedra de Chimie Organica a Facultatii de Farmacie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca deruleaza un proiect care ar putea duce la crearea unui medicament citostatic mai eficient si cu efecte secundare mai putin severe. Are la baza metalul numit ruteniu si este rodul colaborarii cu cercetatori din Elvetia, tara care asigura cea mai mare parte a finantarii.
Managerul proiectului lucreaza intr-o cladire de pe strada Ion Creanga, din aceeasi “generatie” cu splendidele cladiri ale vechilor clinici ale Clujului de pe strada care le poarta numele. Eprubete, sticlute cu etichete misterioase se alatura aparatelor moderne intre care robotesc studenti in halat alb si populeaza laboratoarele in care se vorbesc toate limbile pamantului. Fragila si competenta, Adriana Grozav poate fi luata drept o studenta, desi, la 33 de ani, are o experienta notabila in domeniu.
“Proiectul se numeste noi compusi cu activitate anticanceroasa cu structura aren- rutenic complex. Cisplatinul care e un medicament utilizat in acest moment in terapia de combatere a cancerului si este tot un complex, dar cu un alt element, cu platina. Noi schimbam platina cu ruteniul. S-a dovedit ca acest metal are o activitate anticanceroasa mult mai selectiva decat platina, asa ca incercam sa le inlocuim. Avem liganzii pe care ii complexam cu ionii de ruteniu dand nastere la noi complecsi pe care o sa ii testam pentru activitate anticanceroasa, in ideea ca, bazandu-ne pe datele pe care le avem pana in prezent, vom avea o activitate mult mai selectiva. Asta inseamna ca efectele adverse ale produsilor vor fi mult mai mici decat al cisplatinului care se utilizeaza in acest moment in terapia anticanceroasa”, explica specialista, ca la catedra.
Efectele adverse ale Cisplatinului nu sunt deloc de neglijat, majoritatea pacientilor avand tulburari intestinale la cateva ore dupa administrare, precum si stomatita, depresie, anemie, diminuarea auzului, nefrotoxicitate si chiar reactii anafilactice.
“In general, orice medicament are efecte adverse, iar ruteniul are un alt mecanism de actiune decat platina si atunci speram sa aiba si mai putine efecte secundare”, puncteaza lectorul de la UMF.
Ruteniul este un metal care se gaseste in minereul de platina . Liganzii sunt niste “structuri hidrozono-tiazolice” care si ele prezinta activitate anticanceroasa. Activitatea anticanceroasa a ruteniului, mai selective decat a platinei, la care se adauga activitatea anticanceroasa a liganzilor da o molecula pe care o vom testa din punct de vedere a activitatii citotoxice”, detaliaza cercetatoarea.
Urmeaza sa se faca un screening, va fi o paleta mai larga de compusi, dintre care clujenii vor cerceta care prezinta activitate anticanceroasa. Acestia vor fi aprofundati in studii pana li se va descoperi mecanismul de actiune.
“Pana acum am sintetizat ligantii, procedura care s-a facut aici la Cluj, la departamentul nostru de chimie organica. Avem o colaborare cu un centru din Elvetia, de la Neuchatel, la Facultatea de Stinte. Cei de acolo sunt experti pe complecsii cu ruteniu, am trimis liganzii acolo . Ei au expertiza in complecsii cu platina, cu iridiu si altele de acest fel. I-am trimis acolo, au facut complecsii, iar momentant suntem in etapa de testare a activitatii citotoxice”, explica aceasta.
Mai exista si o colaborare cu Departamentul de Genomica de la Institutul de Oncologie “I. Chiricuta”, precum si de o echipa de la Departamentul de Cercetare Dezvoltare al UMF, condus de Ioana Neagoe.
“Acum suntem in etapa in care am crescut celulele anticanceroase si vrem sa testam complecsii pentru activitatea citotoxica. Complecsii cu ruteniu nu au mai fost studiati in Romania. Au fost cercetati, dar nu cu aceeasi liganzi, la Neuchatel”, spune managerul proiectului.
Specialistii clujeni au ajuns in urma trimiterii unor scrisori de intentie, prin Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI).
„A fost o competitie de proiecte europene, intre care cea romano-elvetiana. Ni s-au potrivit ideile impreuna, am depus proiectul in Elvetia si am castigat.Bugetul e de 198.000 de franci elvetieni, sponsorizat 85% de partea elvetiana si 15% de statul roman. Banii sunt utilizati pentru consumabile, pentru promovarea rezultatelor si, o alta parte, pentru salariile cercetatorilor”, spune cercetatoarea.
Proiectul are o durata de trei ani, din care a trecut unul.
Adriana Grozav este absolventa a doua institutii de invatamant superior: Facultatea de Chimie a Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) si Facultatea de Farmacie la Universitatea de Medicina si Farmacie (UMF) “Iuliu Hatieganu”.
“Mi-a placut chimia si apoi, fiind un domeniu foarte vast, am decis sa il mai restrang, orientandu-ma doar pe chimie farmaceutica si chimie terapeutica ”, isi justifica ea ambitia.
“Am fost tentata sa plec din tara. Nu pot sa spun ca mi-a trecut, dar cred ca putem sa ne implicam si la un alt nivel, adica sa ramanem cu statutul de roman si sa ne implicam la a duce reputatia faptului ca se invata in Romania nu neaparat plecand, ci facand proiecte de colaborare. Am lucrat in laboratoare de specialitate din Elvetia si Spania.
Cercetatoarea are 32 de ani, este mama unui baietel si are functia de sef de lucrari la Catedra de Chimie Organica a facultatii. S-a nascut la Nasaud si spune ca a prins „gustul” chimiei de la profesoara de chimie cu care a studiat acolo.
„Studentii sunt si ei pasionati, depinde noi cat ne apropiem de ei, Depinde de fiecare cadru didactic, de personalitatea fiecaruia. In general, impartasesc multe cu studentii. Am si un cerc de student care vin constant pentru ca le place. Facem cercetare cu noi molecule care, sunt investigate din punctul de vedere al potentialului biologic”, incheie Adriana Grozav.