Specialisti clujeni despre Interstellar: filmul anticipeaza mult prea mult

Spectaculosul Interstellar, filmul SF care umple in aceste zile salile de cinematograf din intreaga lume anticipeaza prea mult, cred specialistii clujeni in astronomie. Povestea este seducatoare, admit acestia, dar scoate in evidenta faptul ca suntem inca in domeniul fictiunii stiintifice si ca mai este cale lunga pana la a accesa calatoriile intergalactice, strabaterea unei gauri negre sau “fentarea” timpului. Totusi, cele mai multe fenomene prezentate in film au baza reala, fundamentata stiintific si, pana una-alta, omul ar putea coloniza planeta Marte sau mai degraba Luna.

O planeta din ce in de mai arida si mai amenintatoare ii determina pe oameni sa caute solutii in univers. Un grup de eroi pornesc intr-o calatorie interstelara pentru a gasi un alt camin pentru omenire, scurtand drumul spre galaxia vecina printr-o gaura neagra. Astfel s-ar rezuma intriga productiei regizate de Cristopher Nolan care face furori in randul cinefililor si a iubitorilor genului SF din toata lumea. Dincolo de provocarile morale si umane pe care le propune, filmul aduce in prim-plan diverse notiuni de astronomie, de fizica si mai ales de fizica cuantica de natura sa suscite intrebari de ordin stiintific.

Profesorul Adrian Patrut, specialist in parapsihologie, doctor in chimie si cadru didactic in cadrul Universitatii “Babes-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca este de parere ca fenomenele prezentate in film nu pot sa se petreaca si in realitate.

“Eu cred ca o calatorie spre alta galaxie ar fi ceva foarte complicat care pentru om nu poate avea loc decat intr-un viitor indepartat si printr-o gaura neagra nu se poate calatori”, a rezumat acesta.

O opinie mai detaliata ne-a oferit astronomul Liviu Mircea, de la Observatorul Astronomic din Cluj-Napoca. Calatoria omului spre planete din Sistemul Solar este, potrivit specialistului, o chestiune de cateva decenii.

“Prima tinta, cea mai credibila ar fi, pe de o parte planeta Marte, dar nici Luna, ca potential de colonizare a pamantenilor nu este de neglijat. Eu, cu umila mea parere, consider ca cea mai credibila destinatie pentru omenire in perspectiva diminuarii resurselor terestre ar fi Luna, unde e mult mai usor de ajuns si planeta Marte. In aceste directii s-au intreprins, dupa cum bine stim, misiunile Luna din anii ’60-’70, respectiv misiunile spre Marte din ultimul deceniu. Eu consider asta mult mai plauzibil decat explorarea extra-galactica cum e prezentata in acest film.

Binenteles, ar fi nevoie in prealabil de transportarea acolo a niste module care sa realizeze practic niste mici medii pamantene, respirabile acolo. Cu alte cuvinte, de a se construi baze acolo. Omul viseaza la asa ceva din anii ’60, insa Razboiul Rece a mutat interesul catre Luna. Nu a mai fost un interes din partea americanilor de a se mai investi in aceste misiuni, iar rusii au intrat si ei in declinul de la sfarsitul anilor ’80”, a explicat Mircea.

Cele doua mari puteri si-au disputat in urma cu cateva decenii si intaietatea ajungerii pe planeta Marte.

“Probabil ca si Uniunea Europeana va avea un interes in aceasta zona. Chiar ieri s-a anuntat acea misiune Rosetta, de coborare a unei sonde, a unui robot pe o cometa.  Deci, iata si agentia spatiala a UE va avea un cuvant de spus”, este de parere specialistul.

Sperantele sunt mai reduse insa in ceea ce priveste strabaterea gaurilor negre.

“Eu zic ca aplicatii ale unor asemenea speculatii stiintifice sunt cel putin de ordinul a catorva secole, doua sau trei, daca vor deveni actuale transpuneri in practia ale unor asemenea teorii. Nici ca teorii acestea nu sunt foarte bine fundamentate.

Sunt consecinte interesante, exotice, ale teoriei relativitatii lui Einstein, care, iata, la 100 de ani de la lansarea pe scena stiintifica inca mai au multe lucruri neexplicate.

Si o calatorie a unei sonde pana la cea mai apropiata stea care este la 3,2 ani lumina este o misiune infernal de dificila cu tehnologiile actuale.

Poate asemenea incercari artistice si stiintifico-fantastice ajuta aceste mult tehnologia, impulsioneaza evolutia ei, dar pana sa ajunga realizabile vor mai dura sute de ani”, a precizat Liviu Mircea.

E posibil ca fizica cuantica sa scurteze aceste descoperiri, a admis astronomul, insa transpunerea lor in plan tehnologic e o chestiune de durata, de secole, cu tot progresul extraordinar al stiintelor teoretice.

Reducerea timpului in care se parcurg distantele parcurgand o gaura neagra este o realitate, dupa cum a precizat astronomul clujean.

“E o realitate, e dovedit stiintific: perceperea diferita a timpului in sisteme de referinta care se misca cu viteze apropiate de viteza luminii fata de cele statice”, a punctat Mircea.

Totusi, toate acestea nu trec inca de bariera fictiunii.

“Si sa ajungi la Saturn este o mare problema, tehnologic vorbind. Si pana la Marte ajungi in 7 luni, iar pana la Saturn este vorba de ani, ca sa ajungi pana la acea gaura de vierme. Nu ai cum sa scurtezi acest drum. Este foarte greu ca omul sa reziste ca sa ajunga pana la acea presupusa gaura. Altfel, intr-adevar ar scurta deplasarea in timp si spatiu. Gaurile de vierme sunt niste modele de timp si spatiu, consecinte directe ale teoriei relativitatii einsteiniene", a atras el atentia.

Deocamdata, aceste gauri nu pot fi generate de catre om, ci sunt doar consecinte ale unor teorii cum este cea a relativitatii.

In privinta gravitatiei care ar rezolva, potrivit teoriei prezentate in film problemele “gestionarii” timpului in aceste zone, specialistul clujean a precizat ca este posibil.

“Demult se vehiculeaza asa ceva. E vorba de undele gravitationale. In momentul in care se va putea pune in evidenta gravitonul – particula cuantica care sta la baza fortei gravitationale – multe chestiuni din acest spectru isi vor gasi raspunsul. Deocamdata, inca nu este rezolvata nici pe departe problema asta a cuantificarii teoriei gravitatiei. Fizic, nu s-a descoperit cuanta energiei gravitationale, gravitonul. Probabil ca in momentul in care se va pune in evident existenta sa fizica, lucru la care se lucreaza de 30 de ani, atunci si problema calatoriei in timp si spatiu si, totodata, a existentei intr-un spatiu cu o gravitatie atat de intense cum e mentionata in acest film, vor putea fi solutionate. Deocamdata, omul nu poate sa faca fata unor accelerari gravitationale de o asemenea intensitate cum este cea din film. De aceea, filmul, cel putin prin aceasta problematica forteaza realitatea. Acesta e un mic mic minus al filmului”, a apreciat acesta.

Filmul postuleaza cumva si realizarea unei masini a timpului, un alt vis al omenirii de 50 de ani sau mai mult.

“Intr-adevar, acest shortcut printr-o gaura reala, ceea ce nu este cazul, ar permite o intoarcere in timp, o influentare a trecutului. Sunt, iarasi, niste chestiuni care forteaza putin realitatea si, in contextul actual, sunt niste chestiuni imposibile, cel putin deocamdata”, a precizat Mircea.

Astronomul clujean a mentionat experimentul cu acceleratorul de particule de la Geneva, care viza realizarea in conditii de laborator a unei gauri negre artificiale.

“Era milimetrica, si totusi a fost atat de greu de realizat, daramite sa ai aces intr-una de dimensiuni atat de mari. Filmul anticipeaza mult prea mult. E grozav prin ceea ce provoaca, dar scoate in evidenta faptul ca suntem inca in domeniul fictiunii stiintifice si ca mai este cale lunga pana la a accesa lucruri precum gaura neagra. Deocamdata, ca umanitate nu am reusit decat observational sa punem in evidenta gaurile negre. Ele exista, fara doar si poate, dar nu le putem accesa sau produce si intretine.

Fizic, omul nu ar putea rezista unor asemenea conditii. Chiar si pentru misiunile astea interplanetare e nevoie de foarte multe antrenamente, daramite pentru niste conditii extraordinar de dure. Sunt cateva chestiuni fortate, insa acestea contribuie la impresia artistica", a conchis el. 

Foto: cinemagia.ro

Comentarii

Psjdh

21.03.2015 17:43

Pe cine plm.il.intereseaza ce spune un bou cu diploma.de la.babeș?

Adauga comentariu