Someșul se îneacă în gunoaie în timp ce city manager-ul Gheorghe Șurubaru se laudă cu un baraj hidos, improvizat și inutil

Someșul nu mai e de multă vreme un râu ale cărui maluri să poată fi locuri de promenadă. Vegetația acvatică ajunge, în unele zone, peste luciul apei, conferind râului un aspect de gazon, iar această vegetație, în plus, este înțesată de gunoaie (pet-uri, diverse ambalaje și deșeuri) provenite din amonte și din municipiul Cluj-Napoca.

În încercarea de a opri gunoaiele din amonte, Primăria a instalat pe Someș un stăvilar de plutitori, însă acesta nu a rezistat asaltului gunoaielor de dimensiuni mari, care au trecut prin el ca prin brânză. Conform caietului de sarcini (ce poate fi consultat pe site-ul Primăriei), sistemul de colectare plutitori pe râul Someșul Mic „este compus dintr-un singur tronson, de 60 de metri, care să permită urmărirea nivelului apei”. Însă city manager-ul Gheorghe Șurubaru a declarat în vara acestui an că stăvilarul de plutitori amplasat inițial „este parte dintr-o proiect mai mare”: „Nu funcționează la capacitate optimă decât împreună cu un baraj pentru plutitori mari, pe care dorim să îl amplasăm mai sus, pe Someș.” 

Barajul pentru plutitori mari a fost, în cele din urmă, amplasat pe râu, devenind un motiv de mândrie pentru city manager-ul Gheorghe Șurubaru, care a postat, pe pagina sa de Facebook, în 16 septembrie, următoarele imagini, însoțite de textul de mai jos (redat întocmai, cu copy-paste, pentru a nu altera stilul aparte al city manager-ului):

„Încă câteva exemple pentru a demonstra eficienta acestui sistem , unic in România . De astăzi este dotat și cu camera video pt. supraveghere împotriva posibilelor vandalizări și a controlului umplerii cosului de colectare .”


Ineficiența sistemului, a cărui improvizație se vede cu ochiul liber, a fost semnalată de unii clujeni care au comentat sub postarea city manager-ului:

„În dreptul Parcului Babeș este din nou murdar Someșul, vegetație plus gunoaie”, a scris Andrei Suciu. 

Iar Gheorghe Șurubaru a răspuns:

„stiu ...e apa foarte mica ,e plin de plante si se opresc in ele mizeriile ...incercam sa adunam ce putem cu barca ...cand mai creste apa putem intra cu acel utilaj al SGA Somes ,pt. a curata de plante ...”

Și conversația a continuat. Andrei Suciu l-a întrebat pe Gheorghe Șurubaru:

„Nu se poate draga Someșul în aceste zone? Să se elimine acele plante.”

Iar Gheorghe Șurubaru a răspuns:

„vom cauta cele mai bune solutii impreuna cu cei de la Administratia Apelor Somes -Tisa ,cei care se ocupa de acest lucru”

Ziar de Cluj a trimis adrese oficiale către Primăria Cluj-Napoca, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Cluj și către Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa, prin care am solicitat de la aceste instituții să ne informeze  dacă există un acord de mediu pentru construirea stăvilarului amplasat pe râul Someș, construit dintr-un grilaj metalic, ancorat cu stabilopozi, și să ne pună la dispoziție acordul de mediu, în cazul în care acesta există. Am solicitat, de asemenea, să fim informați dacă există un studiu de impact pentru amplasarea acestui stăvilar metalic pe râul Someș și care este eficiența stăvilarului.

Nici Primăria Cluj-Napoca, nici Garda Națională de Mediu nu au răspuns solicitării noastre, doar compartimentul de presă al Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa ne-a transmis:

„Având în vedere situația gestionării deșeurilor antrenate în râul Someșul Mic, s-au stabilit ca măsuri imediate evitarea antrenării acestora în cursurile de apă și construirea a cel puțin un baraj pentru reținerea plutitorilor pe râul Someșul Mic.

Primăria Municipiului Cluj-Napoca a executat barajul din cartierul Grigorescu, pentru reținerea plutitorilor mici, iar acesta a fost afectat de plutitorii mari veniți din amonte, ca atare această instituție a propus și a amplasat o lucrare demontabilă de reținere a plutitorilor mari, cu caracter temporar, pentru protejarea lucrării din aval, până la definitivarea unei soluții tehnice pentru care va obține act de reglementare în domeniul gospodăririi apelor. 

Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa a pus la dispoziție datele hidrologice și a acordat asistență tehnică proiectanților.”

Ce înțelegem din acest răspuns? Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa ne precizează faptul că barajul construit din grilaje metalice ancorate cu stabilopozi are un caracter temporar (este, cu alte cuvinte, o improvizație) și nu reprezintă o soluție tehnică reglementată printr-un act din domeniul gospodăririi apelor.

Concluzia? City manager-ul Clujului, Gheorghe Șurubaru, se laudă în spațiul public cu un baraj improvizat, hidos și inutil, sistem pe care însă îl consideră „eficient și unic în România”. Între timp și, probabil, pentru mult timp de acum înainte, Someșul se îneacă și se va îneca în gunoaie. 

Comentarii

vasile

13.10.2017 16:56

Eu nu inteleg de ce ar trebui sa inventam noi roata si apa calda, cand se pot lua de-a gata solutii de la civilizatiile vestice, care au trecut prin aceste probleme si le-au rezolvat de mult. Ca oricum pleaca in delegatii prin lume, aproape lunar, prin toata Europa si pana in China si Coreea de Sud tot soiul de trepadusi de la partid din primarie absolut degeaba, doar sa se plimbe si sa se dea mari dupa aia. Nu mai bine ar merge pe aceiasi bani specialisti adevarati, cu putere de decizie, care sa implementeze apoi acele masuri?!

Adauga comentariu