Din oras

Soarta copiilor de sub tevile din Marasti e incerta: au scapat de sub ochii autoritatilor si nu se stie unde se afla

Un episod dramatic s-a petrecut astazi in zona conductelor care strabat strada Viorelelor din Marasti. Cazul prezentat de Ziar de Cluj a mobilizat autoritatile competente, insa fara folos. Cei trei micuti care au trait acolo luni in sir sunt acum de negasit, dupa ce bunica lor i-a incredintat unor tinere care au promis ca ii duc “la Sighisoara, la un unchi”. Totul s-a petrecut sub ochii autoritatilor, carora legea nu le permite sa ii desparta de familie, chiar daca se vede de la o posta ca nu traiesc in cele mai bune conditii. 

In plina iarna, Irenke Vitan si cei trei copii traiau sub conducte, in niste conditii greu de imaginat. La fata locului, informatiile sunt contradictorii, bunica se contrazice in declaratii, autoritatile la fel si raman multe semne de intrebare.  

Dupa trecerea peste linia ferata din zora strazilor Viorelelor si Rasaritului, pe dreapta, la cateva zeci de metri se afla „cuibul” in care au trait jumatate de an 3 copilasi si o batrana, plus, din cand in cand, o tanara care se da drept nepoata femeii. Mai vine pe acolo si Alexandru Vitan, sotul lui Irenke, cu care sustine ca nu mai sta si ca din cauza lui au ajuns in strada, fiindca a vandut casa unde locuiau, in Ogra, judetul Mures. Micutii stau cu totii in carpe si paturi, cu bluzite subtiri si se uita curiosi la oamenii legii care se apropie. 

„Tot aici sunteti? Noi ne-am mai vazut”, ii spune unul din politisti femeii, care se uita la el cu necaz. 

Pana se apropie acestia, femeia isi spune povestea, subliniind ca asteapta cu speranta sa mearga in casa din Harghita, pentru care, dupa cum Ziar de Cluj a relatat, asistenta sociala Laura Szasz incepuse demersurile ca sa o achizitioneze pentru aceasta familie.

„Sorina face 5 ani acum, in 25 ianuarie. Ionut face in 18 martie 4 ani si asta mica, Irina, face in 27 ianuarie 1 ani si doua luni”, rezuma femeia. 

„Eu la cersit nu am fost, ca nu imi place, n-am mers la oameni sa strig sa imi dea o bucata de paine. Cand am avut, au mancat, cand nu, au rabdat, ca si mine”, puncteaza Irenke Vitan. 

De cealalta parte a tevilor se vede ca exista si un „cuib” vecin, locuit de un cuplu de aproximativ 30 de ani care sustin ca se afla doar in trecere, ca ar fi venit la Cluj la o sora a femeii si ca vor sa plece in curand. 

„Noi am mai fost aici pe la sfarsitul lui decembrie, dar era numai doamna, ne-a dat in scris ca nu vrea sa plece la un centru, in conditii mai bune”, sustine Ovidiu Banga, sef serviciu Ordine si Siguranta Publica din cadrul Primariei Municipiului Cluj-Napoca.

Oamenii legii incearca minute in sir sa o convinga pe Irenke sa fie de acord sa mearga intr-un centru specializat, alaturi de copii. 

„Cand gasim oameni fara adapost sunt dusi la centre, dar a doua zi sunt inapoi, pe strada. Daca sunt copii, le raportam celor de la DGASPC. Daca nu vine nimeni sa ii vada, nu putem sa le spunem noi in ce conditii traiesc. Despre relatia cu DGASPC nu vreau sa comentez„, a spus Banga. 

Toate sperantele femeii se indreapta catre casa promisa in judetul Harghita.

Potrivit spuselor sale, Sorina va implini 5 ani in 25 ianuarie, Ionut va implini in martie 4 ani, iar Irina, mezina care poarta numele bunicii, va implini in 27 ianuarie un an si doua luni.

„Nu am mers sa strig dati o bucata de paine. Cand a avut au mancat, cand nu au rabdat si ei, ca si mine. Mai am avut doi saci de sticle pe 50.000 (5 lei, n. r.), „, spune batrana. 

Acolo, in cuibul de carpe de sub tevi cei trei copilasi si-au petrecut sarbatorile. S-au stabilit acolo din primavara lui 2014.

„Uitati-va la copiii care stau in apartamente, sunt tot bolnavi. Ai mei nu are nimica. Am tras celofanul si s-au incalzit„, le spune ea. 

Irenke Vitan are o poveste infioratoare legata de soarta fiicei sa, mama copiilor. 

„Fata de cand a murit, de trei luni. Ea a avut ciroza si nu am stiut. O chema Vitan Florentina. Nu au tata, au fost facuti din flori si Dumnezeu sa le dea sanatate, ca ii cresc eu. A stat si ea cu noi, aici, pana in ultima zi. Ii crestea burta si eu am crezut ca e gravida. I s-a umflat un picior, s-a facut ca o minge. Copiii nu stiu”, sustine ea. 

Apare o tanara de 20-30 de ani, care se legitimeaza in fata politistilor locali. O cheama tot Vitan Florentina. Nepoata, dupa cum spune femeia.

Amandoua incep sa stranga lucruri, sa le puna in pungi. Se pregatesc sa plece repede de acolo, cu copiii. Apar doamnele de la Directia de Asistenta Sociala a municipalitatii si de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Cluj (DGASPC) care intra in vorba cu ele, dar tanara apuca sa ia doi dintre copii si sa treaca linia ferata cu ei, rapid.

O parte din oamenii legii le urmeaza. Intre timp, cele doua echipe ale autoritatilor incearca sa o convinga pe batrana sa vina cu ei si sa fie de acord sa stea o vreme la un centru specializat. Femeia le promite ca va merge cu trenul la adresa din buletin, diseara, „cu trenul de 8”. 

„Daca nu am unde sa stau acolo, ce pot sa fac? Ma duc unde pot sa ma ajute oamenii. 

Stiti foarte bine ca de nenumarate ori am venit, v-ati luat copilasii si ati spus ca ati plecat acasa. Nu ati plecat. De fiecare data cand am venit aici imi spuneati ca plecati acasa, cu trenul de 8″, le spune unul din oamenii legii. 

Ati mai fost, da nu ati pus problema asa!”, le-a raspuns ea. 

Politistii ii cer sa vina la un centru, insa femeia refuza vehement. 

„Eu nu ma duc! Ma duc acasa, nu mai stau aici. Cand a fost frigu’ asta mare, nimeni n-a venit ca sa ne caute. Multumesc lui Dumnezeu ca nu au avut nimic copii. Mi-am crescut cei trei copii si cei tre nepoti singura. Eu nu ii las acum, ma pun pe calea ferata si cand vine trenul sa ma taie-n doua! Atunci sa faceti cu ei ce vreti!”, striga ea. 

Copilul ramas cu ea incepe sa planga. Asistentele sociale o iau pe femeia in varsta cu binisorul, o fac sa isi spuna povestea si ii noteaza datele.

„Pentru copilasii astia, cateva zile, pana plecati ar fi posibiltatea sa mergeti la un centru langa gara”, ii spune Diana Poptelecan, sef serviciu in cadrul DGASPC.  

„Nu ma duc acolo, ne-a dus o data acolo, a zis ca ne da ceai fierbinte si a fost mai rau ca la puscarie. Am dormit cu randul, pe hol, ca serpii. Nu ne-a intrebat cand am plecat daca ne e bine, cum traim. A venit, i-a vazut si a plecat”, ii raspunde aceasta. 

Una din asistente intreaba reporterul daca nu poate intrerupe inregistrarea „ca sa nu lucram in conditiile astea”. 

Demersurile lor par sa dea rezultate, femeia se lasa convinsa si admite sa mearga la centru „ca sa nu ziceti ca sunt rea”. Cum ceilalti copii nu s-au intors cu presupusa matusa, se stabileste sa fie lasati acolo, sub supravegherea politistilor, care urmeaza sa se instaleze la ceva distanta. Planul se schimba insa, pentru ca Vitan Florentina se intoarce cu un copil, rastindu-se la unul din agenti ca ar fi vrut sa ii puna catuse. 

De ce te-ai luat de mine? Nu aveai mandat. Atata carte am si eu sa stiu ca nu ai dreptul asta!”, striga ea. 

Le-a spus politistilor ca e mama copiilor, insa, intoarsa langa tevi, spune ca a facut asta pentru ca s-a speriat.

Se intoarce si femeia din cuibul vecin, fara barbat. A fost retinut, pentru ca a incercat sa il atace pe unul din politisti cu o surubelnita. Il cheama tot Alexandru Vitan, ca pe bunicul micutilor. 

Vine apoi inca o tanara cu fetita si amandoua reusesc sa ii convinga pe oamenii legii sa le lase sa plece cu copii intr-un sat „la Sighisoara”, unde ar locui un fiu al batranei. Suna un numar si i-l dau la telefon oamenilor legii pe cel despre care vorbesc, dupa care intelegerea e batuta in cuie. 

„Venim la gara si va verificam, o sa va caute politistii din Sighisoara sa vada cum ii tineti pe copii”, le spune Banga, iar cele doua tinere il asigura ca va fi totul in regula. 

Cele doua tinere si batrana raman pe strada din apropiere, asteptand taxiul care sa le duca pe tinere cu copiii la gara. 

Deci ati inteles, da? Sper ca maine nu va vom gasi aici”, a conchis una dintre asistentele sociale.

Intre timp, Laura Szasz, tanara care i-a mai ajutat, ne-a contactat sa ne spuna ca intelegerea cu casa pe care ar fi trebuit sa o cumpere pentru familie a cazut. 

„Batrana ne-a dat numarul unui om care ne-a zis ca este proprietarul cu care am vorbit sa facem rost de 15.000 de lei ca sa le dea casa. Eram gata sa imi apelez toate cunostintele, insa am sunat la primarie si am aflat ca la adresa indicata locuiesc oameni fara adapost, proprietarul e si el de etnie roma. Nu as vrea sa contribui la o situatie in care copilasii ar ajunge sa traiasca intre oameni ai strazii, in conditii indoielnice. O sa fac tot posibilul sa ii ajut in alt fel, poate o conving pe doamna Irenke sa mearga la ceva centru pana se rezolva”, a declarat tanara.

O clujeanca de profesie avocat s-a oferit, in urma citirii articolului sa le ofere un apartament in care sa traiasca pana la rezolvarea situatiei. 

La cateva ore dupa ce au plecat de la fata locului, cei de la Politia Locala fac cercetari, si-au dat seama ca localitatea unde tinerele au spus ca merg cu micutii e Eliseni, judetul Harghita, aceeasi unde se afla casa unde voia batrana sa ajunga. 

„Nu au mers la trenul spre Sighisoara, o sa incercam sa vedem daca nu ii gasim la cel de la ora 20, care merge in Harghita”, a precizat Banga. 

Polistitii nu au dreptul sa ii ridice pe acesti copii decat in baza unei hotarari judecatoresti, emise dupa ordonanta presedintiala, conform legii.

“In situatia in care persoanele prevazute la alin. (1) refuza sau impiedica in orice mod efectuarea verificarilor de catre reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, iar acestia stabilesc ca exista motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil, datorata abuzului si neglijarii, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie, la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip rezidential”, arata Legea 272/2004.

Localitatea unde toata familia are adresa in buletin, Ogra, din judetul Mures le este cunoscuta autoritatilor clujene pentru ca de acolo vin periodic in Cluj-Napoca multe persoane care traiesc pe strada sau in Pata Rat. Sunt trimisi periodic acasa, dar se intorc in cateva zile. 

Informatiile pe care le au directiile clujene despre acest caz nu sunt de natura sa limpezeasca lucrurile.

„Povestea e mai complicata. A aparut si mama, refuza sa fie gazduiti in centrele noastre. Conform vointei lor urmau sa se urce in tren si sa mearga in Mures, de unde sunt. Responsabilitatea cazului este comuna, atat a noastra, cat si a colegilor de la DGASPC, fiecare pe competenta lor. DGASPC a atentionat-o pe femeie ca daca vor mai fi gasiti copiii in astfel de situatii vor fi preluati. Primeaza interesul superior al copilului, ca sa citez legea. Politia locala stie de caz de mai mult timp si ne-au sesizat, dar colegii nu i-au identificat in teren, au fost de mai multe ori, dar probabil se ascundeau. A fost optiunea lor sa plece in Mures”, a aratat Aurel Mocan, directorul Directia de Asistenta Sociala si Medicala (DASM) din cadrul Primariei Municipiului Cluj-Napoca. 

Nici datele DGASPC nu sunt de natura sa clarifice situatia.

Am inteles de la colega care a facut evaluarea ca povestea nu e nici pe departe adevarata, mama traieste. Au fost colegii de la Primarie si au aflat ca mama traieste. Familia respectiva are domiciliu in Mures. Au fost reprezentanti de la Politia Locala, de la noi de la Directie si de la Primarie si isi iau oamenii bagajele si pleaca la Mures, unde au resedinta. Conform legii 272 tot ce inseamna evaluare, identificare in teritoriu si monitorizare apartine Primariei. Noi nu am fost nici sesizati, nici nimic. Se poate lua o masura de protectie fata de acesti copii. Vom evalua cazul si daca se impune vom face acest lucru, inclusiv vom anunta Directia pentru Protectia Copilului din Mures sa preia cazul, in conditiile in care ei se vor intoarce acolo”, a declarat si Daniel Tamas, directorul institutiei. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *