Situația consilierilor școlari, marcată de subfinanțarea educației: „Nu se dau banii cuveniți în învățământ, cum să mai vorbim de crearea de noi posturi?!”

După cazul elevului de la Școala „George Bacovia” din Capitală, care a sărit pe geam după ce a fost bătut și umilit de colegi (bullying), ministrul Educației susține că numărul consilierilor școlari trebuie majorat. În același timp, sistemul românesc de învățământ este marcat de o subfinanțare cronică: majorarea salariilor profesorilor a fost amânată de pe un an pe altul, salariile profesorilor nu au fost nici măcar indexate cu indicele prețurilor de consum ori cu rata inflației. În cazul personalului auxiliar din învățământ zilele de concediu neefectuate nu sunt plătite nici după pensionare. Iar legea anti-bullying promulgată de Klaus Iohannis se dovedește a fi inoperabilă.

Într-un asemenea context – bugetul Educației în 2021 este de doar 2,5% din PIB – Sorin Cîmpeanu a recunoscut public că numărul consilierilor școlari este insuficient. Acesta ar trebui majorat – sub 500 de elevi – 1 consilier, peste 500 elevi - 2 consilieri, 1.000 elevi – 3 consilieri etc. 

Chiar și în aceste condiții, raportul este unul disproporționat: poate un singur consilier școlar să consilieze adecvat un număr de cca 500 de elevi? 

 „Avem 2.500 de consilieri pentru trei milioane de elevi.

Media este de un consilier la 1.200 de elevi", a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației, citat de agerpres.ro

Potrivit acestuia, consilierul şcolar trebuie să aibă dublă competenţă - asistenţă psiho-pedagogică şi consiliere şcolară şi să stea în şcoală pe tot parcursul programului.

„Ce propunem, ce vom face: un consilier pentru fiecare şcoală chiar dacă are sub 500 de elevi, poate să aibă 200, 250, 300 - trebuie un consilier şcolar cu dublă competenţă asistenţă psiho-pedagogică şi orientare şcolară.

Peste 500 de elevi - al doilea consilier, peste 1.000 al treilea, peste 1.500 al patrulea consilier", a explicat Cîmpeanu.

Consilierii școlari, organizați în cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) s-au aflat de-a lungul timpului fie în subordinea Consiliului Județean, fie în subordinea Inspectoratului Școlar Judedețean, după cum se întâmplă în prezent.

Și în cazul consilierilor școlari au existat inechități, întârzieri de plată a sporurilor, chiar dacă în prezent ministerul de profil își propune – deocamdată la nivel declarativ – majorarea numărului de consilieri școlari. 

„Domnul ministru are visuri frumoase...”

„În continuare avem procese pentru neplata corectă a colegilor noștri, de exemplu sporuri care nu sunt reactualizate – diriginția, gradația de merit, simultanele - și avem procese pe rol în momentul acesta. 

De fapt este o problemă cu EduSal (program salarii învățământ – n.red.), care nu se actualizează la situația actuală a salariilor. 

În mod similar se întâmplă și la CJRAE – și aici am avut o problemă: nu au primit acel spor care li se cuvenea pentru situațiile deosebite, chiar dacă până la urmă în acest caz situația s-a reglementat”, declară Lucia Cojocaru, președintele Sindicatului Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean.

CJRAE – o problemă structurală

„În situația CJRAE, necazul vine din cauză că această structură a tot fost pasată – pe vremuri aparțineau de Consiliul Județean, acum aparțin de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, dar funcționează ca o entitate separată. 

În prezent ei au în subordine câte 4-5 unități de învățământ. Cu greu pot face față situației actuale.

Sigur, numărul acestora este insuficient.

Ar trebui ca în fiecare unitate de învățământ să fie un consilier școlar. 

Dar, iarăși vorbim de buget: nu sunt bani suficienți. Iar domnul ministru are visuri frumoase. Declarativ, sună frumos”, consideră Lucia Cojocaru.

În condițiile în care majorarea salariilor profesorilor a fost amânată de Guvern de pe un an pe altul, este dificil de înțeles prin ce fonduri va susține Ministerul Educației creșterea numărului de consilieri școlari.

În această situație se regăsește personalul auxiliar unde, din cauza lipsei de finanțare și a deficiențelor de funcționare a programului EduSal, zilele de concediu neefectuate nu sunt plătite chiar și după pensionare.  

„Nici nu mai vorbim de majorarea salarială în cazul profesorilor, ci de salarizarea corectă – majoritatea colegilor nu au situația actualizată. Sporurile și gradațiile sunt plătite conform anului 2016, nu potrivit cu anul 2021. 

La fel se întâmplă în cazul personalului auxiliar – secretare, contabile etc – nu se reactualizează salariul în funcție de rata inflației etc”, adaugă Lucia Cojocaru.

Spre exemplu, în 2021, Primăria Cluj-Napoca a majorat taxele, impozitele și amenzile cu 3,8%, în funcție de rata inflației. Însă această majorare a fost apreciată de administrația locală drept o simplă „indexare”. Detalii AICI. 

Cu toate acestea, salariile din învățământ nu au fost indexate cu rata inflației, iar personalul didactic/nedidactic/auxiliar este plătit potrivit unori indici de referință din 2016. 

„Sunt chestii bizare. Nu se dau banii cuveniți în învățământ, ce să mai vorbim de crearea de noi posturi pentru consilierii școlari?!”, apreciază Lucia Cojocaru. 

Astfel, în condițiile unei subfinanțări cronice, creșterea numărului de consilieri școlari se va bloca de aceeași problemă a lipsei de bani.

„Este o poveste frumoasă.

Ajungem la lipsa de bani și la bugetul acordat educației, care este insuficient”, adaugă Lucia Cojocaru. 

„Situația consilierilor școlari este asemănătoare cu cea a medicilor de școală. 

Având în vedere că nu este personal medical suficient, similar cu situația consilierilor școlari CJRAE, sunt 4-5 școli arondate la un medic, ar fi trebuit ca dotările pentru campaniile de vaccinare care s-au făcut pentru vaccinarea în sălile de sport, măcar acelea să rămână în fiecare unitate de învățământ preuniversitar, plus un nou cadru medical. 

Dacă se întâmplă ceva, nu ai un medic. Personal total insuficient, cauzat de subfinanțare. Acolo ajungem...”, a conchis Lucia Cojocaru. 

Potrivit unui raport al Ministerului Sănătății din 2018, dintr-un număr de 813 cabinete medicale școlare verificate la nivel național, un număr de 75 nu dețineau autorizație sanitară de funcționare.

Printre neconformitățile identificate în cazul cabinetelor medicale școlare s-au regăsit probleme precum: spațiu sundimensionat, dotarea insuficientă cu medicamente pentru aparatul de urgență, materiale sanitare cu termen de valabilitate depășit, neasigurarea apei potabile curente etc.

„La nivelul județului Cluj, în acest an școlar, încadrarea cu personal de specialitate, din categoria consilierilor școlari, în unitățile de învățământ preuniversitar este conform normativelor prevăzute prin legislația în vigoare.

Numărul total de posturi alocat fiecărui județ se aprobă anual de către minister, în acest număr fiind cuprinse și posturile de consilieri școlari”, arată Inspectoratul Școlar Județean Cluj. 

Mai mult, Legea Educației Naționale a fost modificată prin introducerea unui nou articol, care urmărește combaterea fenomenului de bullying: 

„În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică - bullying”.

În iunie 2020 erau publicate și normele metodologice pentru legea anti-bullying.

Prin urmare, România dispune de o lege în acest sens, însă în condițiile unei subfinanțări cronice a învățământului românesc, a numărului insuficient de consilieri școlari, dar și de cabinete medicale – contextul este mai degrabă propice fenomenului de bullying, iar legea se dovedește a fi inoperabilă. 

 

 

Adauga comentariu