Sistemul imunitar de aparare a organismului

Un sistem imunitar sanatos ne protejeaza de potentialele bacterii daunatoare sau virusuri. Daca acesta este slabit, apar mai usor infectiile, cum ar fi raceala si gripa, creste riscul aparitiei cancerului sau al altor boli.

 

Sistemul imunitar este alcatuit dintr-un numar de diferite tipuri de celule, cunoscute ca “globulele albe din sange”. Cele mai importante dintre acestea sunt celulele B si celulele T. Celulele B produc anticorpi, proteine speciale, care tin virusurile departe de celulele corpului si ajuta la neutralizarea bacteriilor. Celulele T apar in mai multe forme, dintre care cele mai importante sunt celulele T-helper, cele care decid tactica intregului sistem imun de aparare si care instruiesc celulele B sa produca anticorpi.

 

Celulele B si T se gasesc mai ales in sange si in sistemul limfatic. In cadrul sistemului imunitar exista zone unde sunt concentrare celulele imune, numite noduli limfatici. Acestea pot fi gasite in tot corpul, dar pot fi simtite uneori in locuri cum ar fi gatul, inghinal si axila.

 

Daca o infectie pune stapanire pe corpul dvs., celulele B si T se vor activa si se vor multiplica - de aceea “ganglionii” din gat se pot mari si pot fi sensibili in timpul unei infectii.

 

Celulele cancerigene. O alta functie a sistemului imunitar este cautarea si distrugerea celulelor cancerigene. Celulele cancerigene se formeaza, de fapt, incontinuu in corp, dar un sistem imunitar sanatos se asigura ca aceste celule sa nu dezvolte in tumori.

 

Un sistem imunitar slabit poate sa nu fie in stare  sa detecteze sau sa distruga asa cum trebuie celulele cancerigene, iar acest lucru creste riscul aparitiei cancerului.

 

Exista 5 probleme asociate cu un sistem imunitar slabit: susceptibilitate la infectii virale (raceli, gripe si herpes); oboseala si oboseala cronica; cancer si alergii (febra de fan si astmul).

 

Sistemul imunitar este astfel programat incat sa reactioneze la orice ar putea ameninta corpul – cum ar fi bacterii, virusuri, paraziti si celule canceroase. Se crede ca in timp ce ne aflam in pantecele matern, sistemul imunitar invata sa recunoasca tesuturile corpului ca parte normala a mediului sau inconjurator, facand diferenta intre propriile organe si amenintarile din exterior.

 

In unele cazuri, mecanismul prin care corpul recunoaste invadatorii nu mai functioneaza si poate duce la aparitia unei boli numite “boala autoimuna”. Unele boli autoimune implica un singur organ al corpului. Un exemplu de boala autoimuna specifica este diabetul din copilarie, cand sistemul imunitar reactioneaza la celulele din pancreas, responsabile cu producerea insulinei. Alte boli autoimune sunt mai generalizate si pot fi afectate mai multe parti ale corpului. Un exemplu al unei boli autoimune non-specifice este artrita reumatoida, cauzata de reactia sistemului imunitar la tesuturi din diferite parti din jurul corpului.

 

Iata bolile autoimune (denumire, organe afectate si efectele):
- Boala lui Addison, afecteaza glandele suprarenale. Efecte: slabire extrema a muschilor, presiune scazuta a sangelui, confuzie, coma.
- Infertilitate autoimuna, afecteaza testiculele sau ovarele. Efecte: infertilitate.
- Diabetul din copilarie, afecteaza pancreasul. Efecte: sete, urinare frecventa, oboseala, pierderea din greutate.
- Boala Basedow-Graves, afecteaza tiroida. Efecte: glanda tiroida marita (gusa), anxietate, insomnie.
- Anemie pernicioasa, afecteaza stomacul. Efecte: oboseala, sufocare, pierdere in greutate.
- Vitiligo, afecteaza pielea. Efecte: pierderi de pigmenti sub forma de piele.
- Artrita reumatoida, afecteaza articulatiile. Efecte: umflare, roseata si dureri ale articulatiilor, stare generala proasta.
- Lupus eritematos sistemic (LES), afecteaza tesutul conjuctiv. Efecte: oboseala, pierderea in greutate, dureri ale articulatiilor, probleme cu rinichii si inima.

Adauga comentariu