Singurul interviu cu avocatul Mihnea Iuoraș, clujeanul achitat din dosarul ANRP! Un interviu despre jocurile DNA, prejudicii false și opinie publică indusă în eroare!

Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus achitarea fostului subprefect de Cluj, avocatul Mihnea Iuoraș, în dosarul ANRP început în 2014. După patru ani în care a fost arestat preventiv, ulterior nevoit să renunțe la profesie, să-și plece capul și să se prezinte lunar în fața unui judecător pentru a-și dovedi nevinovăția, Mihnea Iuoraș a acceptat invitația NCN de a vorbi într-un interviu despre dosarul prin care a fost trimis în judecată. 

 

Urmăriți o parte din interviu, transcrisă pentru Ziar de Cluj. Ediția video a acestuia este difuzată pe NCN și NCN Cluj-Napoca. 

 

„M-am născut a doua oară”


Rep. : Prima întrebare e una evidentă: Ce înseamnă pentru dumneavoastră această achitare? 
Mihnea Iuoraș: E cea mai frecventă întrebare pe care am primit-o de la pronunțarea sentinței încoace: „Ce înseamnă pentru mine achitarea?”. Ca om, pentru mine înseamnă că m-am născut a doua oară. Realmente, senzația pe care ți-o crează această sentință, după atâția ani de calvar, e că te-ai născut a doua oară. Ca avocat, ca jurist, înseamnă că ceea ce am văzut de la început în acest dosar și la ce m-am așteptat să se întâmple s-a întâmplat. Asta din punct de vedere al avocatului. Din punct de vedere al sistemului nostru de drept, țin să mărturisesc că speranțele nu erau dintre cele mai mari, pentru că era un dosar cu o miză foarte mare la nivel național, aveam teama că nu vom găsi pe parcursul procesului judecători care să aibă curajul să dea decizia corectă. Mă bucur că s-a întâmplat lucrul acesta. 

Show-ul cu mâinile legate la spate. Cât de periculoși erau?

 
Rep. : Care au fost persoanele aflate pe lista ”specială” a celor de la DNA? 
Mihnea Iuoraș: Aici nu mai vorbim despre ce cred eu. Atunci când într-o după-masă de martie 2015 ne-au dus la DNA și apoi ne-au scos cu mâinile la spate în cătușe, era o premieră de altfel pentru DNA, dacă vă uitați în istoricul arestărilor DNA veți observa că toți inculpații ieșeau cu mâinile încătușate în față, dar noi eram considerați atât de periculoși încât au făcut acest gest. Suntem singurii inculpați și trimiși în judecată cu care au făcut paradă cu mâinile legate la spate. Acest aspect este tranșat la CEDO și în directive UE, simplul fapt de a scoate o persoană, nedeclarată definitiv vinovată, încătușată în fața opiniei publice reprezintă o umilire a acesteia. Defilarea în cătușe reprezintă umilirea acesteia pentru a o face să cedeze și să se apere mai greu. De ce ne-au scos cu mâinile la spate față de alți inculpați? Probabil că acea persoană care a fost cu adevărat miza din acest dosar, Horia Georgescu, fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, atât de tare i-a deranjat pe unii care se aflau la ”butoanele puterii” în acel moment, încât au vrut să transmită un mesaj față de el și față de ceilalți care am ”avut șansa” de a ne afla în acea comisie cu Horia Georgescu. 


Noi nu am fost acuzați de fapte de violență. Au fost acuzații de abuz în serviciu pentru marea majoritate a membrilor din comisie, iar un membru era acuzat de luare de mită. Acel om era deputat la acel moment, i s-a ridicat imunitatea parlamentară după o săptămână și a fost arestat. Nu existau acuzații decât de abuz în serviciu. Din păcate în Codul Penal românesc, această acuzație de abuz în serviciu a rămas reglementată dur încă din epoca sovietică, s-au păstrat limite de pedepse ca în Rusia, cu pedepse de până la 15 ani de închisoare. 


Rep.: Cum v-ați explicat acțiunile DNA de atunci? 
Mihnea Iuoraș: Eu cred că la acel moment și după aceea, niște ani de zile, până prin 2018, DNA-ul a fost într-o goană după imagine. Persoanele care conduceau DNA-ul și cei din conducerea Serviciului Român de Informații doreau să beneficieze în mod direct, iată că au și făcut-o: Laura Codruța Kovesi este procuror șef european, din aceste dosare făcute cu persoane cu nume sonore sau cu prejudicii exorbitante făcute din pix, demontate de expertize corecte. 


Rep.: Cât era prejudiciul era în dosarul acesta? 
Mihnea Iuoraș: Inițial, ei au calculat că a fi vorba despre 86 de milioane de euro. Apoi s-au răzgândit angajații DNA, pentru că ei au calculat acest prejudiciu, spunând că este vorba despre 115 milioane de euro în acest dosar. Ne-au mai trimis în judecată într-un alt dosar, tot pentru abuz în serviciu, pe exact același model, cu încă 110 milioane de euro prejudiciu. Ne-au imputat și ne impută în continuare acești bani. Noi nu am fost acuzați că am fi luat acești bani. Evident, neluând acești bani, cum se putea pune problema să îi returnăm? Dar așa a fost construită acuzația. La momentul acela îmi amintesc că am deschis televizorul într-o dimineață și am văzut că începeau să fie duși foști colegi la DNA.
Am văzut că l-au luat pe Horia Georgescu de pe stradă și l-au dus la DNA. Știam că el a fost o perioadă mai lungă în acea comisie. Eu am fost membru între anii 2007 și 2009, el a fost între anii 2008 și 2012. Nici nu m-am gândit că poate să aibă legătură cu perioada în care am lucrat acolo, pentru că ce am făcut acolo am făcut corect, dar la nici cinci minute mi-a sunat soneria la ușă și doi ofițeri de poliție s-au prezentat și m-au rugat să îi însoțesc la București. M-am întors după patru luni, perioadă în care am fost arestat preventiv. 


Jocul cu ”opinia publică”


Notă redacțională: În perioada respectivă, mass-media a fost anunțată prin ponturi și comunicate de presă, sms-uri și telefone de la surse doar despre dosarele cu care DNA dorea să facă paradă. Astfel se știa cine e chemat la audieri, când e scos un inculpat în cătușe, pe ce ușă din clădire, unde îl vor duce, cât îl vor ține în bătaia camerelor de filmat. Așa ”comunica” DNA-ul cu opinia publică, stârnind reacții agresive pe care le foloseau ulterior ca motive de arest în propunerile înaintate instanței. Acesta a fost și cazul celor de la ANRP. 


Rep.: Cum se motiva arestarea preventivă a voastră? Ce argumente au folosit procurorii să convingă un judecător că locul vostru este în arest preventiv, în închisoare, nu sub o măsură preventivă mai ușoară: arest la domiciliu sau control judiciar. 
Mihnea Iuoraș: Acuzația a fost una comună, nu a fost legată de numele unuia dintre membri. Toți membrii acelei comisii semnând în unanimitate acel proces verbal care au validat acele rapoarte de evaluare, care făceau obiectul acestui dosar penal, au fost acuzați cum că nu am făcut diligențele necesare în cazul supraevaluărilor și astfel am prejudiciat Statul Român. Motivul din spatele arestării preventive a fost următorul: ”opinia publică este contrariată și revoltată de aceste fapte atât de grave, încât lăsarea noastră în libertate ar reprezenta un pericol public și ar crea în opinia publică un sentiment că justiția nu își datoria dacă suntem lăsați liberi”. 
Rep.: Iar aceste argumente au fost prezentate de la o lună la alta? 
Mihnea Iuoraș: Da, le-au prezentat la fiecare cerere de prelungire a arestului. Însă opinia publică era revoltată de niște știri și de acel spectacol de defilare în cătușe a noastră, a celor care am intrat fără să vrem în malaxorul justiției independente făcută de DNA. Practic, creezi un scandal și apoi ceri judecătorilor ca din cauza acelui scandal să aresteze niște oameni. A fost un mod de lucru care ținut ani buni. A început în 2014 și s-a sfârșit în 2018. Sper să nu se mai întâmple niciodată așa ceva în România, pentru că la fel de bine poți să cercetezi un om care nu este cercetat pentru fapte de violență și nu pune în pericol siguranța publică în stare de libertate. Iată că după atâția ani am fost arestați preventiv, puși sub control judiciar și cercetați în libertate, nu s-a întâmplat nimic. Nu am dat în cap la nimeni. Nu am săvârșit alte infracțiuni. Deci se putea face totul fără perioada de arest preventiv. Acum că am fost achitați, nimeni nu poate să ne dea înapoi acele luni din viață. Oricât de mult o achitare îți curăță reputația, totuși o pată rămâne. 

Vezi aici ediția integrală:

 

 

 

Adauga comentariu