Sindromul de oboseala cronica

Desi la prima vedere nu pare, oboseala, in forma ei cronica, este intr-adevar o boala ce se poate constitui intr-un sindrom. Aceasta incadrare releva faptul ca afectiunea poate fi foarte periculoasa prin consecintele sale si prin faptul ca este  relativ difcil de diagnosticat.

 

 

Pacientii cu sindromul de oboseala cronica sunt de doua ori mai frecvent de sex feminin decat masculin si au, in general varsta cuprinsa intre 25 si 45 de ani. Mai rar s-au semnalat cazuri intalnite in copilarie sau la varsta a treia. Acestia prezinta fatigabilitate (scaderea anormal de rapida a fortei musculare) interminenta sau persistenta, inexplicabila, cu debut nou si care nu este rezultatul unui efort fizic. Aceste simptome nu se amelioreaza la repaus si pot duce la reducerea substantiala a nivelelor anterioare de ocupatie.

 

 

Tabloul clinic al oboselii cronice se prezinta ca o afectiune asemanatoare cu gripa, cu simptome de obicei neluate in serios. Individul, activ anterior, prezinta o stare de epuizare insuportabila care persista in urma acestui episod. Diversele denumiri date sindromului reflecta ipotezele la fel de numeroase si contraversate despre cauza lui. Unii cercetataori in domeniu au prezentat unul sau mai multe virusuri ca agenti etiologici potentiali.

 

 

Literatura de specialitate ne informeaza ca oboseala cronica nu este un nou tip de sindrom. Anumiti indivizi carora li s-a atribuit in trecut diagnostice cum ar fi ipohondria, neuroastenia, sindromul de efort, sindromul de hiperventilatie, bruceloza cronica, neuromiastenia epidemica, encefalomielita mialgica, hipoglicemia, sindrom de sensibilitate chimica multipla, candidoza cronica, mononucleoza cronica, infectia cronica cu virus Epstein-Barr si sindromul de oboseala post-virala, probabil sufereau de sindromul de oboseala cronica, fiind diagnosticati gresit.

 

 

Sindromul de oboseala cronica are si consecinte de ordin psihologic: persoanele din anturajul bolnavului (colegi de serviciu, seful, sotul sau sotia) nu inteleg realitatea acestei afectiuni si o iau ca pe ceva trecator, pe care un somn bun il poate rezolva.

 

 

Semne clinice. Principalele simptome care insotesc oboseala cronica sunt: dificultati de concentrare (foarte des intalnite); cefalee; durere in gat; ganglioni limfatici sensibili; dureri musculare si/sau articulare; stari febrile; dificultati de somn si transpiratii nocturne; depresii; alergii; crampe abdominale; scadere sau crestere in greutate; tahicardie; extrasistole; durere toracica.

 

 

Cui ne adresam? In functie de simptomele dominante ale pacientului, consulatiile se adreseaza medicilor specialisti alergologi, reumatologi, de boli infectioase, psihiatrilor, specialistilor in domenii medicale alternative. Odata stabilit modelul bolii, simptomele pot fluctuta. Multi pacienti sustin ca in perioadele de oboseala accentuata au cea mai mare dificultate de a se concentra. Ei sustin, de asemenea, ca stresul fizic sau emotional le poate exacerba simptomele.

 

 

Marea majoritate a pacientilor raman capabili de a-si utiliza resursele limitate pentru a se adapta la obligatiile familiale sau profesionale. Activitatile de recreere sunt abandonate primele. O mica parte din pacienti cer ajutor pentru activitatile si traiul zilnic. Din fericire sindromul de oboseala cronica pare sa nu evolueze. Din contra, o mare parte din pacienti trec printr-o ameliorare treptata si in final chiar la o vindecare totala.

 

 

Conduita terapeutica. Tratamentul medicamentos este in mare parte simptomatic. Antiimflamatoarele nesteroidiene pot ameliora migrenele, anxioliticele si sedativele pot ameliora calitatea somnului si antidepresivele ajuta la tratarea tulburarilor de comportament.

 

 

Pacientul va fi sfatuit sa adopte o igiena a vietii ceva mai stricta, si anume evitarea repausului total si evitarea unor alimente mai grele, consumate impreuna cu alcoolul si tutunul.

 

 

Terapia comportamentala poate fi de un real ajutor, de aceea este recomandabil ca pacientul sa se adreseze unui psihoterapeut. De asemenea, tonusul moral, foarte important in acest gen de afectiune, poate fi intarit printr-o credinta religioasa puternica.

 

 

Metode de prevenire:

-    Adoptati o dieta hranitoare, bazata pe alimente proaspete, cu legume, fructe si cereale integrale, fara grasimi;
-    Dormiti suficient: cele mai multe persoane au nevoie de cel putin 7 ore de somn pe noapte;
-    Faceti exercitii fizice in mod regulat;
-    Evitati stresul si relaxati-va.

 

 

Remedii naturiste:

-    Ginsengul este un stimulant general si are actiune in special asupra sistemului nervos central. De asemenea, acesta mareste rezistenta la stres. Poate fi procurat din magazinele de specialitate, sub forma de tablete, tincturi sau in amestecuri de ceaiuri de plante.
-    In momentele in care va simtiti epuizat sau tensionat, beti o cana de ceai calmant. Puteti folosi musetel, roinita si tei, cu efect sedativ, relaxant si pentru un somn bun.

 

 





Adauga comentariu