Şi abia ce se dădu ţanţoş Tánczos Barna, ministrul UDMR al Mediului, că sistemul SUMAL a picat în bot în uralele celor care exploatează ilegal pădurile României

La doar câteva zile după ce autoritățile au anunțat că SUMAL, programul care ar trebui să reducă exploatarea ilegală a pădurilor românești, apar și nemulțumirile, de ambele părți. Sunt nemulțumiți atât activiștii, cât și reprezentanții industriei, în timp ce Ministerul Mediului nu reacționează public în nici un fel.

Şi abia ce s-a lăudat cu sistemul ministrul UDMR al Mediului Tánczos Barna, într-un amplu interviu video pentru portalul Székelyhon.ro.

Cică: "sistemul informatic Sumal 2, lansat în data de 1 februarie, a fost elaborat tocmai pentru a pune capăt exploatării ilegale a pădurilor. Sistemul informatic încearcă să împiedice introducerea lemnului tăiat în mod ilegal în circuitul comercial."

Adică la 1 februarie 2012 a fost lansat şi a trăit până la foarte adânci bătrâneţi până la data de 9 februarie 2021. Mai ceva ca Făt-Frumos, SUMAL a crescut într-o zi câţi alţii într-un decenciu. Frumoasă vârstă pentru un deces!

SUMAL este, sau ar trebui să fi fost o bază de date integrată care să ofere în timp real informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.

Fostul senator Mihai Goțiu, un activist cunoscut în domeniul mediului, a postat pe contul său de Facebook un mesaj în care precizează că Garda Forestieră, Poliția și Jandarmeria, sunt puse în imposibilitate de a verifica legalitatea transporturilor de lemne!

”La începutul săptămânii trecute, m-am bucurat că noul sistem de urmărire a materialului lemnos, SUMAL 2.0, a fost dat în folosință, după lungi și repetate amânări. Doar că trăim în România, unde în spatele fiecărei vești bune se ascunde o problemă. Sau mai multe.

Faptul că SUMAL 2.0 nu e conectat la aplicația Inspectorul Pădurii, cea prin care cetățenii pot verifica online legalitatea transporturilor de lemne, a fost deja reclamat și s-a promis, ca termen ferm, data de 10 februarie, pentru rezolvarea problemei. Să vedem…

Mai grave, însă, sunt semnalele pe care le-am primit din partea unor angajați din Jandarmerie, Poliție și Garda Forestieră, care m-au contactat în ultimele zile. Potrivit acestora, nici ei nu au primit parole pentru a putea face verificări în SUMAL 2.0!

Informațiile (neoficiale) spun că nu ar fi definitivată aplicația de control! Angajații Gărzilor Forestieră sunt ținuți ”de permanență” la call-center (!), să ofere asistență operatorilor economici despre cum se utilizează SUMAL 2.0!

Practic, de o săptămână (și pe un termen nedefinit), ce s-a tăiat în ultimele zile, săptămână și (poate) chiar luni în pădurile României, poate fi transportat fără posibilitatea unui control real, nici instituțional, nici din partea cetățenilor!

Înainte de a publica această postare, l-am sunat pe ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, pentru a-i reclama situația și pentru a solicita un termen de rezolvare. Momentan nu mi-a răspuns la telefon (are numărul meu de telefon în agendă, din perioada în care am fost colegi în Senat). Când voi primi informații de la el, voi reveni” a scris Goțiu pe Facebook.

Goțiu citează surse neoficiale, în condițiile în care Ministerul Mediului nu comunică pe acest subiect.

Dar ce semnalează ex-senatorul clujean, este întărit de nemulţumirile reprezentanților companiilor din industrie. Aceştia se plâng că emiterea avizelor durează foarte mult, iar sistemul nu oferă răspunsuri la unele situații întâlnite în practică și afectează inclusiv exporturile.

Pe grupurile de Facebook ale acestora, sunt foarte multe exemple.

  • ”O firmă a emis un aviz către un depozit temporar de la societatea noastră. Menționez transportul este naval, din stocul lui cantitatea respectivă s-a scăzut, transportul apare în tranzit la noi dar noi nu îl putem recepționa la noi în depozit, nu se încarcă, sistemul dă eroare. Apăsam pe ecranul telefonului acceptă și dă eroare, apare mesajul reîncercați. După 9 ore de încercări am reușit” – reprezentantul unei companii de procesare a lemnului.
  • ”Am următoarea situație: trebuie să transport către o firmă din Franța. Partenerii noștri au birourile în centrul orașului, și depozitele la margine. Eu introduc datele firmei și teoretic trebuie să duc marfa la birouri, acolo unde este adresa. Cum rezolv?” – reprezentant companie de transport.
  • Asociația Industriei Lemnului – Prolemn a transmis într-un comunicat de presă că a derulat, cu suportul de comunicare al Fordaq – Comunitatea Forestierilor, un sondaj de opinie în sectorul forestier și industria lemnului prin care să colecteze feedback-ul utilizatorilor confruntați cu implementarea iminentă a SUMAL 2.0. Sondajul a fost făcut public cu câteva zile înainte de data la care SUMAL a intrat în funcțiune. ”La chestionar au răspuns 339 de profesioniști ai lemnului de pe întregul lanț valoric: ocoale silvice (32%), operatori din sectorul de exploatare forestieră (27%), industria de prelucrare a lemnului (24%), transportatori (3%), operatori din lanțul de comercializare și utilizatori de materiale lemnoase (14%)” se arată în comunicat. Rezultatele sondajului:
    79% dintre cei chestionați consideră că pregătirea implementării este haotică, în lipsa metodologiei de populare a bazelor de date și de instruire a utilizatorilor.
    60% dintre aceștiai evaluează aplicațiile SUMAL Avize și SUMAL Registru Electronic inaplicabile în puncte esențiale, prin lipsa recepțiilor, a neclarității completării avizelor pentru cherestea, lipsa stabilității aplicațiilor și resetarea frecventă cu pierderea datelor.
    83% dintre operatori spun că vor avea blocaje semnificative în activitate: 49% dintre respondenți estimează o afectare a activității în proporție de 10-50% pe 1-3 luni, 34% estimează o afectare a activității de peste 50% și blocaje pe termen lung cu efecte sistemice asupra industriei lemnului.

Ce este SUMAL

Greanpeace România descrie SUMAL drept o bază de date integrată care, atunci când funcționează cum trebuie, conține informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat.

La acest sistem sunt conectați obligatoriu toți actorii din domeniu, de la administratori de păduri, de stat și privați, organisme de control și operatori economici, până la simplul cetățean interesat de soarta pădurilor.

România a implementat un astfel de sistem încă din 2014, punând în practică Regulamentul European privind Comerțul cu Lemn.

Ulterior, autoritățile au renunțat să mai plătească imaginile satelitare care ar fi permis urmărirea exactă și transmiterea de alarme către Garda Forestieră privind posibile tăieri ilegale, potrivit activiștilor de la Greanpeace.

Chiar și Inspectorul Pădurii, aplicația care permitea oricărui cetățean să verifice validitatea unui transport de lemn, a rămas fără mentenanță în lipsa prelungirii contractului cu furnizorii ei.

Conform cifrelor din Inventarul Forestier Național (Ciclul II), jumătate din lemnul care dispare din pădure nu are acte, potrivit Greanpeace România. Asta înseamnă aproximativ 20 milioane de metri cubi anual, din care doar 200.000 de metri cubi furați sunt capturați. O problemă care a generat presiuni asupra autorităților din partea societății civile.

În România suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând în prezent la 27,5%, sub media UE de 33%.

Cine a dezvoltat aplicația

Potrivit Fordaq, dezvoltarea  initială  s-a  făcut  cu  INDACO,  dar contractul  a fost reziliat in timpul  mandatului  de ministru  al Doinei Pană,  dezvoltarea  reluându-se cu STS în august 2017.

Reprezentanții industriei se plâng că niciodată în acești ani,  specificațiile noului sistem nu au  fost prezentate public.

Date oficiale legate de costurile totale ale aplicației nu au fost făcute publice.

Adauga comentariu