Sarea care a blocat lucrările: studiul geotehnic de la podul Porțelanului sare peste forajele necesare

Podul Porțelanului, închis de 8 luni, ar fi trebuit redat traficului după 12 luni, termenul prevăzut pentru executarea lucrărilor. Vechiul pod a fost reabilitat și transformat într-unul pietonal, iar lângă el urma a se mai construi de la zero încă un pod, destinat traficului rutier.

Lucrările au fost însă sistate pentru că, numai la câteva luni după începerea acestora, constructorii au descoperit un strat de sare la o adâncime de 14-20 de metri, strat de sare despre care nu se știa.

Până la 20 de metri adâncime s-a efectuat, pentru studiul geotehnic, un singur foraj, pe un singur mal al râului. Fiindcă un pod are minumum doi piloni de susținere, câte unul pe fiecare mal, ar fi trebuit efectuate minimum două foraje. Dacă s-ar fi realizat toate forajele necesare, încă de la etapa de studiu de fezabilitate s-ar fi descoperit sarea din sol, iar podul ar fi fost proiectat ținându-se cont de caracterul real al solului.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat recent că nu se putea prefigura existența stratului de sare în momentul în care s-a făcut proiectul, lucru fals în totalitate. Un studiu geotehnic corect efectuat, cu toate forajele necesare, ar fi definit exact natura solului pe care urma a fi edificat podul.

„Soluția s-a schimbat pe parcurs și probabil că va trebui să facem piloți forați sau să găsim o altă soluție, nu îmi dau seama în acest moment.

Practic, stratul de sare este la o adâncime între 14 și 20 de metri și nu se putea prefigura asta în momentul în care s-a făcut proiectul”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea, citat de Monitorul de Cluj.

De ce nu pot circula clujenii pe podul Porțelanului:

Clujenii care nu pot folosi de aproape un an de zile podul Porțelanului, care vor mai aștepta mult și bine după noul pod, trebuie să știe care este motivul pentru care au fost blocate lucrările – studiul geotehnic privind condițiile de teren din amplasamentul podului Porțelanului, elaborat de S.C. Formin Prospecțiuni Foraj S.A., nu a depistat depozitele de sare existente în sol.

Conform acestui studiu geotehnic, investigațiile de teren au constat din:

- „observații de suprafață” (adică, studiu ochiometric?)

- „un foraj cu diametrul de 140 mm până la adâncimea de 20 m” (un singur foraj, așadar; dacă se făceau mai multe, tot până la adâncimea de 20 de metri, s-ar fi descoperit, cu siguranță, de la bun început, zăcământul de sare)

Poziția forajului este indicată în planul de situație anexat studiului geotehnic:

După cum putem vedea în imaginea de mai sus, s-a forat pe un singur mal, deși un pod se susține pe două maluri.

Unicul foraj a decretat: „terenul este format din umplutură antropică cu grosimea de 5 m care stă pe nisip cu pietriș”. Un al doilea foraj ar fi găsit probabil și sare. Dar așa se fac lucrurile la noi, se mai sare...

„Soluția de fundare o va stabili proiectantul în funcție de un calcul tehnico-economic adecvat”, precizează autorii acestui studiu geotehnic, care a dus la un calcul „tehnico” inadecvat.

Studiul geotehnic mai notează faptul că elementele principale analizate și evidențiate se referă la: „recunoașterea și definirea terenului de fundare prin evidențierea naturii terenului, a unor caracteristici fizico-mecanice obținute din prelucrarea probelor de pământ obținute din foraje geotehnice; definirea naturii și regimului apelor subterane, a agresivității naturale a acesteia asupra materialelor de construcții; evaluarea capacității portante a terenului de fundare și recomandarea unor soluții tehnice de fundare”.

Dacă s-a descoperit sarea doar după câteva luni de la începerea lucrărilor, înseamnă că studiul geotehnic și-a ratat toate obiectivele.

Norocul - sau ghinionul nostru - este că s-a descoperit sarea (măcar) acum. Ce s-ar fi întâmplat dacă constructorul ar fi continuat lucrările conform proiectului, iar podul s-ar fi prăbușit ulterior? Am fi avut parte de o tragedie, posibil chiar de victime umane pentru că, odată inaugurat, podul ar fi fost intens tranzitat de mașini.

Amplasarea forajului unic a fost efectuată cu ajutorul reprezentanților Primăriei

„În scopul precizării litologiei și caracteristicilor geologo-tehnice și geotehnice ale terenului de fundare, executantul împreună cu proiectantul (beneficiar) au stabilit un program de investigații geotehnice care să acopere cât mai bine zona de interes și care să satisfacă normele în vigoare și anume «NP 074 – 2014. Întocmirea și verificarea documentațiilor geotehnicepentru construcții”, cât și cerințele proiectantului, precizează studiul geotehnic, al cărui beneficiar este VCE Vienna Consulting Engineers S.R.L., în calitate de proiectant general. Beneficiarul final al construcției fiind Primăria Cluj-Napoca, cea care și plătește întreaga „afacere”.

Cine este responsabil pentru decizia unicului foraj? Să citim din studiul geotehnic:

Programul de investigare geotehnică a terenului de fundare a fost stabilit de către proiectant prin temă de proiectare, programul de prelevare a probelor a fost stabilit de către executant, programul de analiză a probelor în laboratorul de geotehnică a fost stabilit de către executant.

Astfel a fost executat 1 de foraj rotativ, cu utilizarea fluidului de foraj pe bază de apă și aditivi biodegradabili, cu prelevare de probe tulburate și netulburate, până la adâncimea de 20 m. (...)

Amplasarea forajului a fost efectuată cu ajutorul reprezentanților Primăriei Cluj și ai proiectantului de specialitate.”

Așadar, reprezentanții Primăriei (care acum fac pe habarniștii și care se disculpă motivând că nu aveau de unde să știe că există strat de sare în solul pe care ar fi trebuit edificat noul pod) împart cu proiectantul „culpa” forajului realizat într-un singur loc, pe un singur mal al râului.

Concluziile și recomandările eronate ale studiului geotehnic cu doar un foraj

La capitolul „Concluzii”, putem citi în proiectul geotehnic:

„Pământurile necoezive care alcătuiesc terenul de fundare al podului Porțelanului din Cluj, respectiv al structurii căii ferate, se încadrează în categoria pământurilor cu granulometrie uniformă și foarte uniformă, având grad de îndesare mediu.”

Studiul recomandă, după analiza ochiometrică a terenului și pe baza unicului foraj:

„În ceea ce privește fundarea podului Porțelanului peste râul Someș, aceasta poate fi realizată în varianta fundării indirecte, pe piloți cu diametru mare, având talpa piloților situată în pachetul de terenuri necoezive, unde sunt definite condițiile optime pentru a rezema vârful piloților.

Prin prisma coloanei litologice evidențiată prin forajul F1 până la adâncimea de – 25,00 m, terenul de fundare în care urmează să reazeme vârful pilotului este pachetul de pământuri necoezive, constituit din nisip cu pietriș galben, granulozitate bine gradată.”

Niciun cuvânt, așadat, despre sarea din sol! Conform acestui studiu geotehnic, totul este ok, podul se poate realiza fără ca structura solului să ridice probleme. Și poate că solul și era în regulă, pe malul unde a fost efectuat forajul. Lucrările însă s-au înecat, ca românul, cel mai probabil, la celălalt mal.

Primăria Cluj-Napoca scoate din datorii firmele cu probleme financiare, din alte județe

Studiul geotehnic ce nu a descoperit sarea din sol a fost executat în baza contractului nr. 04/25.03.2015, încheiat între S.C. Formin S.A. Caransebeș și VCE Vienna Consulting Engineers S.R.L, în calitate de beneficiar, pentru studiul de fezabilitate al podului Porțelanului, plătit de Primăria Cluj-Napoca.

Proiectantul general, VCE Vienna Consulting Engineers S.R.L., este o firmă din București înființată în anul 2006, administrată de Dieter Pichler și de Robert Schedler. Obiectul de activitate al firmei este cel de inginerie și consultanță tehnică. În anul 2018, firma a avut 28 de angajați, o cifră de afaceri de 811 983 euro, datorii de 320 404 euro și un profit de doar 1045 euro. În jurul acestor valori financiare s-a învârtit firma și în anul 2017. În anul 2015, societatea avea naționalitate austriacă.

În prezent, firma are și un birou la Cluj, pe strada Cireșilor. Poate că profitul îi va înflori odată cu colaborarea cu municipalitatea clujeană, dacă ultimii doi ani a stat mai rău la capitolul profit net.

Formin S.A. a primit, în anul 2019, o diplomă pentru „Locul I în Top Afaceri România 2019” (Top pentru întreprinderi cu capital românesc, localitatea Caransebeș, conform bilanț 2018). Firma din Caransebeș are 2 asociați (Varga Ioan Gheorghe, Albulescu Vasile Sebastian) și 3 administratori (Matei Pavel Flavius, Duma Tiberiu Aurelian, Bratescu Patricia Angela). Obiectul de activitate este reprezentat de inginerie și consultanță tehnică. În anul 2018, societatea a avut o cifră de afaceri de 3 915 509 euro, datorii de 3 548 864 euro, un profit net de 24 013 euro și 127 de angajați.

Formin S.A. apare în dosarul de faliment nr. 2151/115/2019, aflat pe rolul Tribunalului Caraș Severin. Procedura de faliment a fost deschisă la cererea creditorului AMICO-ASSET MANAGEMENT COMPANY S.P.A., Formin S.A. având calitatea de debitor. Cauza este recentă, următoarea ședință de judecată pe fond urmând a avea loc în data de 19 decembrie 2019.

Această firmă aflată pe rolul instanței de judecată pentru procedura de faliment a beneficiat de un contract pentru realizarea studiului geotehnic la podul Porțelanului, prin generozitatea Primăriei Cluj-Napoca, ce scoate din datorii firmele cu probleme, din alte județe.

Se pune problema cine va plăti acum pentru studiile care au fost realizate în așa fel încât au dus la oprirea lucrărilor. Studiul geotehnic, cel de fezabilitate, proiectul tehnic, toate ar fi trebuit să însemne, transpuse de pe hârtie în realitate, un nou pod, realizat în termen de 12 luni. Termenul va fi depășit cu mult, fiindcă au trecut 8 luni, lucrările sunt sistate deja de câteva luni și la noul pod nu s-a turnat un gram de beton. Fiindcă solul e diferit față de ce se știa în faza inițială de proiectare, acum vor trebui găsite alte soluții tehnice, vor trebui realizate alte proiecte, alți bani, altă distracție! Pe banii și pe nervii clujenilor.

Wikipedia pentru aleșii locali

Prin declarația sa, că nu se putea prefigura existența zăcământului de sare, viceprimarul Dan Tarcea sau ne consideră naivi, sau nu știe ce este acela un studiu geotehnic. Îl punem noi în temă, citând de pe Wikipedia:

„Studiul geotehnic reprezintă cea mai des întâlnită formă de documentație geotehnică și este folosit la proiectarea oricărei construcții, prin numeroasele valori referitoare la terenul de fundare pe care le oferă. Scopul efectiv este de a furniza informații cu privire la natura terenului de fundare pentru a ști cum se va dimensiona structura de rezistență.

Realizarea unui studiu geotehnic presupune parcurgerea mai multor etape. Printre cele mai importante menționăm:

- Efectuare foraje geotehnice. Numărul forajelor și adâncimea lor sunt determinate de tipul de construcție. În urma realizării forajelor se prelevează probe de sol.

- Analiza probelor de sol la un laborator de specialitate pentru determinarea principalelor caracteristici mecanice.

- Redactarea studiului geotehnic, care va ține cont de informațiile obținute în primele 2 etape, urmând să se precizeze inclusiv recomandări de fundare. Detaliile din studiul geotehnic sunt însă doar cu titlu de recomandare, decizia finală aparținând entității responsabile de dimensionarea structurii de rezistenta.”

Ghinionul în toată această lucrare executată pe baza unor studii discutabile, care s-au dovedit eronate, a constat în prezența zăcământului de sare, care s-a trezit să se formeze exact unde a vrut Primăria să construiască! Dacă acesta nu exista, mergea și-așa! Ghinionul clujenilor este că au o Primărie condusă de oameni pentru care merge și-așa. Care plătesc studiile „de bune”, când acestea nu sunt bune de nimic!

Adauga comentariu