Cam de vreo șase luni Legile așa-zisei Justiții din România se plimbă de la Ana la Caiafa, aka de la Președinție la Curtea Constituțională, de la aceasta la Șparlament, de unde fac iar calea întoarsă către promulgare, via contestare, cu ajutorul PNL, USR, sau PMP.
De exemplu, Legea de funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii a parcurs deja ciclul a cinci contestații…
Dar cea mai interesantă lege este cea cu numărul 303, cea cu privire la cine și în ce scop numește șeful DNA (de un exemplu), cea pe care Tudorică Ministrică zice că o poate aplica numai el cu mânuța aia a lui de gâtuitor al legilor și procedurilor penale. Legea aceasta a fost trimisă la re-examinare de către Iohannis. Dragnea a preluat-o rapid s-o treacă de plenul Camerei Deputaților – unde, ieri, cel puțin, nu prea avea cvorum -, apoi trebuie să o treacă și de plenul Senatului (unde Tăriceanu e deja în vacanță). După care se întoarce la Iohannis care, dacă e odihnit din concediul sau vacanța din care se a întoarce, o poate trimite la CCR, unde va primi un termen pe undeva prin septembrie – că și cei de la CCR ar intra în vacanța justițională (sau cum i-o fi zicând).
Ca să recapitulez, Legea 303, cu privire la numirea procurorului șef al DNA, nefiind promulgată, ci fiind pe drumul de a pleca (din nou) către CCR pe undeva prin săptămâna care vine, înseamnă că numirea procurorului șef care va “întina” scaunul Unicei va fi făcută pe legea veche, cea în care Iohannis poate să respinga propunerile Tetelului PSD-ALDE de la Justiție.
În rest, ca să înțelegeți de ce Dragnea nu prea crede în sinceritatea demersului lui Iohannis, Codul de procedura penală are primul termen la CCR în 18 iulie și va fi retrimis în Parlament. După care va fi contestat încă de vreo câteva ori de Opoziție la CCR, apoi va fi trimis la reexaminare de Iohannis și apoi contestat chiar și de către Iohannis la CCR (că are voie și poate dacă vrea, dacă nu-l amenință Dragnea cu ceva). Deci, cam prin octombrie, când vine Comisia de la Veneția să-și expună punctul de vedere pe modificări, Codul tocmai ce va fi amânat pe undeva prin decembrie. Undeva spre Crăciun, când cu toții vom fi cumva mai buni…
Codul Penal e contestat la CCR de PNL, PMP și USR. Termenul de discuție este stabilit pe 17 septembrie, cu raportor Livia Stanciu (undeva, cineva, râde în hohote). Inevitabil se va întoarce în Parlament și, previzibil, va face potecă între CCR, Parlament și Cotroceni, fără să intre în vigoare în timpul util salvării pielii sale – așa cum vrea Dragnea. Asta numai dacă nu cumva, din disperare, acesta o va pune pe senina mintală care umple scaunul de prim ministru să dea o asumare de urgență prin OUG.
Căci, tot ce este posibil, pe măsură ce se apropie condamnarea definitivă la Curtea de 5 a ÎCCJ, Dragnea nu prea va mai dispune de majoritatea necesară să-și treacă Codurile și la toamnă.
Depinde prea mult de ce anume are ca “ambâț” personal Călin Popescu Tăriceanu, de profesie trădător.
PS: Toate acestea de mai sus nu scuză lașitatea de care a dat ieri dovadă numitul Klaus Iohannis, speranța de premier din 2009 a Coaliției USL (PSD+PNL).