Cum se face că la noi violatorii sunt cei mai de treabă iubăreți de Valentine’s Day, iar hoții sunt cei mai cinstiți bancheri? Simplu. Vă explic.
Marile nedumeriri ale celor care sunt “săraci şi cinstiţi” în politica românească sunt: ”de ce de la noi cereți atât de mult și de la mafioți nu? De ce noi trebuie să avem standardele atât de ridicate, iar mafioții nu le au deloc? De ce nouă nu ni se iartă nici cel mai mic derapaj, iar mafioților li se iartă practic orice”?
“Mafioţii” fiind cei de la Partidul Social Democrat, de exemplu – “săracii şi cinstiţii” fiind de la Partidul Naţional Liberal, USR-PLUS şi alţii aciuaţi prin Şparlamentul României.
Păi, pe repede-înainte, e chestie de etichetă pe produs. “Mafioţii” îmi vând o sticlă de spirt “Mona” pe a cărei etichetă scrie spirt “Mona” – e treaba mea dacă vreau să-mi dezinfectez rana sau să o trec prin pâine şi să mă ameţesc cu produsul (promisiunile). “Săracii şi cinstiţii” îmi vând o sticlă cu etichetă de “Şivas” Regal. Când dau să mă îmbăt, constat că e spirt “Mona” trecut prin pâine. Nimeni nu te oprește să vinzi spirt “Mona”, dar e o măgărie să ai pretenţia să-mi spui că tocmai mă îmbăt cu “Şivas” Regal, când pute a spirt “Mona”! E spirt “Mona” ceea ce îmi vinzi? Pune eticheta corectă pe ce-mi vinzi şi lasă-mă pe mine să decid ce să fac cu “produsul”.
Din exces de minciună îşi merită politicienii români eticheta de „otravă”.
Nu că am fi noi, comentacii, mai puţin farisei… Nu. Că românul „imparțial” duce cu el povara tuturor urilor și scârbelor pe care le acumulează față de alții și ține morțiș să și le verse în fața cui se nimerește din momentul în care îl vede în compania acelui altul pe care-l urăște profund. Povara urii, acesta este numitorul comun al tuturor discuţiilor politico-publice.
România suferă de lipsă de înțelegere și de respect. De aceea un “mafiot” este ajutat să fie simpatic și i se găsește scuza că e „cinstit” în impostura lui, că „este ceea ce scrie pe etichetă”, adică spirt “Mona”.
Aşa am ajuns să facem din violatori cei mai de treabă iubăreți de Valentine’s Day. Și, din hoți, cei mai cinstiți bancheri.
A furat, maică, dar a dat şi la alţii. Aşa ajungem să-i înlocuim pe hoţii “mafioţi” cu hoţii “săraci şi cinstiţi”.
Eu unul m-am săturat să asist, din nou, la o simplă preluare de putere, la o simplă colectare de voturi. Chiar dacă mai am calmul necesar să aștept să vină și faptele (legi, acţiuni politice concrete) care să confirme faptul că s-a identificat (atât de către “mafioţi” şi susţinătorii lor, cât şi de către cei “săraci şi cinstiţi” şi susţinătorii lor), adevăratul “dușman” al prezentului şi viitorului României: acest stat asistențial și capitalismul său de cumetrie. Adevărata “otravă” a democraţiei.
Dar nu, dincolo de vorbe rămân doar faptele politicienilor noştri care se hrănesc şi-şi hrănesc susţinătorii (grupurile de interese) exclusiv din taxarea excesivă a muncii altora şi din corupţie.
Bineînțeles că salvatorii națiunii, “săracii şi cinstiţii”, ne vor salva şi de această dată de “mafioţi”, așa cum ne-au salvat încă din ’89 și până astăzi. Iliescu, care ne-a distrus economia înlocuind-o cu una de “cumetrie”. Constantinescu care ne-a adus “specialiștii” care au produs inflație de două cifre la nivel lunar. Cuplul Tăriceanu-Vosganian care au făcut ca economia “care duduia” să intre în criză cu 3 miliarde de euro lipsă. Băsescu şi Boc – care au mimat reducerea de personal birocratic. Ponta şi Crin Antenescu, care cu plagiatele, care cu istericalele. Dragnea care şi-a cerut scuze puşcăriaşilor pentru condiţiile de trai din puşcării, nu şi românilor pentru condiţiile de trai ca-n Rai din România: în fundul gol şi mâncând mere…
Măcar este bine că avem încă cinci ani de vacanţe sudate cu concedii la Cotroceni. Şi muzică suavă de mandolină de la al doilea Guvern Sică Orban.
Şi, gata!