Șapte ani pentru închiderea rampei de la Pata Rât! 53 milioane lei au fost cheltuiți pentru un zid de sprijin și alte câteva lucrări

Consiliul Județean Cluj a avut nevoie de șapte ani pentru închiderea rampei neconforme de deșeuri de la Pata Rât. După mai multe încercări ratate, lucrări abandonate, împotmoliri în hârtii și birocrație, alunecări de teren, lacuri cu levigat, lucrări suplimentare, bătălia cu muntele de gunoi a fost câștigată. Costurile la care s-a ajuns pentru închiderea vechii gropi de gunoi au ajuns la 53 milioane lei, doar din 2017 până acum. Autoritățile județene au lucrat doi ani ca să construiască un zid de sprijin, să monteze o stație de epurare a levigatului și să planteze niște iarbă pe muntele de gunoi.

„Zilele trecute am intrat în posesia unui document de la Garda de Mediu care spune clar că rampa de la Pata Rât nu mai poluează și din punct de vedere al mediului, tehnic este închisă. Practic, Pata Rât este istorie. În momentul de față, a doua mare rampă a României, după rampa din București, și una dintre cele mai mari din Europa, am reușit din punct de vedere al mediului să o închidem”, a declarat Alin Tișe, președintele Consiliului Județean, în cadrul unei conferințe de presă.

În 2010, depozitarea la vechea rampă de gunoi de la Pata Rât a fost oprită. La acea dată, muntele de gunoi era format din 1,9 milioane metri cubi de deșeuri și ocupa o suprafață de 22 de hectare.Teoretic, ar fi trebuit închisă și ecologizată în 2011, dar abia în 2012 au început procedurile de închidere a rampei. Practic nu s-a făcut mare lucru până în 2017, când au început lucrările. În cei doi ani de lucrări, depozitul s-a consolidat prin realizarea a 700 de piloni forați cu diametrul de 0,6 metri și adâncimea de 10 metri. S-a construit și un zid de sprijin cu înălțimea de 3,3 metri și o lățime de 80 cm. Zidul de sprijin a fost necesar din cauză că muntele de gunoi a luat-o la vale și aproape a ajuns în centura ocolitoare a orașului.

Mai bine de un an a durat realizarea zidului. Conducerea Consiliului Județean și constructorii spun că lucrările s-au întins pe o perioadă atât de mare de timp din cauza birocrației. Au avut nevoie de avize și expertize, care au încetinit ritmul de lucru.

Reprezentanții constructorului au precizat că în 2017, imediat după începerea lucrărilor, a apărut alunecarea de teren.

Adauga comentariu