Reportaj

Sălbăticiunile „exotice” din oraș. Cum au ajuns să își facă pescărușii cuib pe Teatrul Național și mistreții să trăiască lângă mall

Pescărușii nu mai viețuiesc doar la malul mării, ci și în centrul Clujului, mistreții au plecat din pădure spre periferia orașului, iepurii se ascund în tufișurile din parc, iar cormoranii se opresc în vizite scurte pe Someș. Așa arată fauna urbană „exotică” a municipiului Cluj-Napoca. Specialiștii explică de ce unele animale sălbatice trăiesc foarte bine în Cluj-Napoca deși mediul lor natural de viață este cu totul altul.

În Brașov este ceva banal să vezi un urs care scormonește în tomberoane. Și în Cluj ar putea deveni ceva obișnuit să te întâlnești cu un animal sălbatic în parc sau la ghena de gunoi de lângă bloc în condițiile în care în ultimii ani, animalele sălbatice s-au integrat tot mai mult în peisajul urban. Vedem în oraș păsări și animale care, în mod normal, nu ar prea avea ce căuta printre betoane. De exemplu, pe clădirea Teatrului Național cuibăresc de mai mulți ani pescăruși. Localnicii spun că primii pescăruși au apărut în Cluj-Napoca la Revoluția din decembrie 1989 și de atunci nu au mai plecat. Potrivit specialiștilor, pescărușii de pe Teatru sunt din specia pescăruși cu picioare galbene. Îi putem vedea survolând cerul mai ales în zilele umede, imediat după ploaie.

„Pescărușul cu picioare galbene cuibărește în oraș, așa că putem spune că  este deja specific pentru Cluj. Avem mai multe perechi care cuibăresc pe clădirea Teatrului Național și pe alte clădiri înalte din centrul vechi. Pescărușul cu picioare galbene în mod tradițional cuibărește pe pereți de stâncării, abrupți. Clădirile înalte din orașe sunt într-un fel substituent al acestor locuri de cuibărit naturale”, spune Benkő  Zoltán, expert în cadrul Societății Ornitologice Române.

Pe Someș iernează pescărușii râzători

Dacă centrul se află sub „stăpânirea” pescărușilor cu picioare galbene, Someșul este acaparat pe timp de iarnă de pescărușii râzători. Acești oaspeți hibernali pot fi văzuți în zona Podului Garibaldi. „Pescărușii de pe apă sunt pescărușii râzători. Ei nu cuibăresc în oraș, sunt acei pescăruși mai mici, ei sunt oaspeți de iernare, își petrec iarna aici în număr mare. Uneori, lângă Parcul Babeș sunt și aproape o sută de exemplare”, afirmă Benkő Zoltán.

Avem și zburătoare care doar tranzitează orașul

Alte specii de păsări atipice zonei Clujului, dar mai ales orașului sunt pescărelul albastru și cormoranul. Aceștia nu își fac cuib în oraș și nici nu „locuiesc” pe perioade scurte, ei doar vizitează scurt orașul, apoi își continuă drumul.

„Pescărelul albastru nu prea cuibărește în oraș. Apar exemplare în oraș, dar cuibăritul speciei nu a fost demonstrat până acum. La pescărelul albastru, după cuibărit există o mișcare foarte mare de dispersie. Aceasta înseamnă că mai ales juvenilii apar pe tot felul de habitate și de aceea apar și în oraș. Este un comportament specific speciei ca după ce puii părăsesc cuibul și devin independenți, ei să apară în majoritatea habitatelor acvatice. Pescărelul albastru cuibărește pe malul apelor, unde malul este abrupt și poate sta pe gaura de cuibărit”, explică ornitologul clujean.  

La fel ca și pescărelul, face și cormoranul. „Cormoranii au o mișcare pe distanțe mai mari și ceea ce îi determină să apară în oraș și deasupra orașului este Someșul. Pentru că au o mișcare de hrănire și de obicei evită apele înghețate apar pe Someș. Ei nu prea trăiesc în oraș, ci doar sunt în trecere. Cel mai des îi vedem în Cluj că zboară deasupra râului”, punctează Benkő Zoltán.

Ce caută rațele în oraș

În mod normal și rațele sunt o apariție exotică, dar ne-am obișnuit atât de mult cu ele încât acum par că fac parte din peisajul urban, la fel ca vrăbiile, ciorile sau porumbeii. “Numărul rațelor este mult mai ridicat. De exemplu, multe rațe mari se retrag în oraș fiindcă sunt specii care evită apele înghețate. Ele nu prea migrează ca și berzele, ci pur și simplu au o mișcare de a evita apele înghețate”, spune ornitologul.

Codroșul de munte este o specie care trăiește predominant în golurile alpine. Din aceste zone el a devenit o specie urbanizată. Poate fi văzut foarte des în orașele din România. Acum nu mai putem spune că este specific zonelor alpine din moment ce s-a urbanizat.  

De ce Clujul a devenit casă pentru păsări nespecifice zonei

Potrivit specialiștilor, extinderea așezărilor omenești a determinat o adaptare a stilului de viață al animalelor sălbatice și păsărilor.

„Fiindcă omul a ocupat foarte mult spațiu, speciile de păsări nu au de ales și trăiesc în oraș, chiar dacă acesta nu este mediul lor natural. Ele ori se împrietenesc cu omul ori mor. Din păcate, noi punem o presiune atât de mare pe păsări și pe natură încât foarte multe specii sunt pe cale de dispariție. Avem câteva specii care urbanizează, cum este de exemplu vânturelul roșu sau porumbeii și vrăbiile. Unul dintre exemplele mai recente este pescărușul cu picioare galbene. Există anumite specii care se aclimatizează mai ușor la prezența omului și pescărușul cu picioare galbene nu este atât de timid ca și alte specii care nu apar în orașele mari. El este o specie mai puțin timidă și de aceea poate să cuibărească în oraș”, explică Benkő Zoltán.

Mistreții și căprioarele de lângă Iulius Mall
 
Nu doar păsări atipice zonei sunt în Cluj-Napoca, ci și animale sălbatice. La 20 de minute de centru și la 10 minute de Iulius Mall, în Livada Palacsay trăiesc, de cel puțin cinci ani, mistreți, căprioare, iepuri, vulpi și fazani. Uneori mai scapă din habitatul „natural” și intră în Parcul Detunata, din imediata vecinătate a livezii.

„Dacă mistreții trăiesc în Livada Palacsay înseamnă că ei acolo au găsit liniște, apă, mâncare. Înseamnă că livada nu mai este lucrată, au crescut tot felul de spini și tufe în care se pot ascunde și au mâncare pentru că altfel nu ar sta acolo. Animalele nu se tem de oameni atâta timp cât oamenii nu ai nimic cu ele. Simplul fapt că se întâlnesc cu omul a devenit ceva normal pentru ele, așa cum se întâmplă și cu urșii care coboară în Brașov. Același lucru se întâmplă și cu vulpile, ele fiind niște animale foarte sociabile. Profită de resturile menajere aruncate lângă coșurile de gunoi, de faptul că găsesc hrană mult mai ușor decât  în pădure. Căprioarele se obișnuiesc și ele foarte ușor cu oamenii, dacă nu sunt câini care să le alerge sau vânători care să le hăituiască”, spune Marian Moldovan, șeful Ocolului Silvic Turda.

 

 

 

Foto: Ivan Farkas

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *