In capatul liniei de tramvai 102 din Cluj-Napoca, greutatile se transforma in victorii, iar scrasnetele din dinti se prefac in medalii cu fiecare kilogram ridicat in plus. Singura rampa de lansare a celor mai buni halterofili din tara e sala fostului Combinat de Ultilaj Greu (CUG) din zona industriala a orasului. Aici, se aduna, de 6 ori pe saptamana, intr-o sala micuta, curata, dar friguroasa, 20 de tineri din Cluj care se pregatesc pentru Campionatele Nationale si pentru Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016.
Vizavi de Tehnofrig, pe Bulevardul Muncii la numarul 99, la 14 statii distanta de centrul Orasului-Comoara greutatile fizice si psihice sunt trantite la pamant in ritmul impus de antrenorul de haltere Ionut Felecan. Sala a fost creata acum mai bine de 30 de ani, iar azi e uitata de autoritati, insa e recunoscuta pe plan international.
“Cu cat e mai greu cu atat e mai frumos”, lamureste Campioana Europeana la haltere, Denisa Felecan, inainte sa ridice 90 de kilograme in sala de haltere a Liceului Tehnic “Aurel Vlaicu”.
La cei aproape 18 ani ai sai, tanara se uita timid la curiosi si cu incredere la greutati. Pare sa nu inteleaga cum, intr-o zi simpla de joi, cand antrenamentele sunt cele mai usoare, in friguroasa sala de sport a aterizat si altcineva decat colegii de antrenament ca s-o intrebe cum e sa fii campioana europeana, la aproape jumatate de an de la concurs si la o luna de cand a aflat de pe internet ca a fost desemnata cea mai buna sportiva din Cluj in 2013. Isi intinde palmele si raspunde:
“E bine… Tata m-a adus la sala. Fetele demonstreaza ca se poate. De ce nu? Exista fete care ridica mai mult ca baietii. (…) Acum nu e prea greu pentru ca a fost Craciunul, Revelionul si am avut putina pauza si acum incep sa-mi revin”, arata fata in timp ce colegii se uita la lista de antrenament in sala din capat, dedicata sportivilor care vor performanta.
Denisa a inceput cu Judo la 6 ani, dupa care venind cu tatal ei la sala a ajuns sa faca haltere. Joia face genuflexiuni cu cate 90 de kilograme, dictate de antrenor – Ionu Felecan, tatal ei.
In era 2.0, in Clujul european, singura legatura de pe „Muncii” cu „civilizatia” e tot internetul. Pe site-urile internationale urmaresc concurenta, pe pagina Federatiei Internationale de Haltere.
“Cam stim cat ridica fetele de categoria ei. Mai are, mai are sa puna 10-15 kilograme la smuls si aruncat, ca sa faca fata la senioare. In doi ani se pot pune, sigur, cu conditia ca sa ramanem si in aceeasi categorie de kilograme, pentru ca si asta e o problema, cantarul”, spune antrenorul in timp ce Denisa mai ridica inca 90 de kilograme – greutate cu care a castigat titlul european.
2013 a fost un an foarte greu. In fiecare luna a avut o competitie castigata care s-a “soldat” cu un premiu de 500 de lei, intrat pe card cu o intarziere de doua saptamani.
Sala CUG, dotata acum 30 de ani, scoate campioni pe banda rulanta
Sala de la Liceul “Aurel Vlaicu” e impartita in doua, dupa greutati: e o sala pentru incepatori, fara podiumuri pentru haltere si alta, in capat, cu trei podiumuri.
Sala micuta de haltere are 3 covoare care amortizeaza trantirea greutatilor, vechi si ele de cateva zeci de ani, la fel ca greutatile. Sportivii isi pun bretelele pe maini, pe rand, ca sa nu scape halterele din maini si vin pe podiumuri.
“Is podiumuri de cauciuc, ca sa poti tranti greutatile. In sala de incepatori nu avem”, arata antrenorul care spune ca, daca ar fi dupa el, ar face o singura sala si ar transforma cele doua incaperi.
Aici se antreneaza, pe langa Denisa, inca 6 tineri. Care cu pantaloni peticiti, care cu adidasi lipiti cu leucoplast, care cu pantofi de sport rosii – cele mai performante ghete de concurs – toti se pregatesc pentru Campionatele Nationale. Drept dovada, antrenorul aduce doua medalii de aur si una de argint asezate pe un scaun de langa o aeroterma fixata la 18 grade, adusa de acasa, ca sa nu inghete toti in sala de antrenamente a Liceului Tehnic “Aurel Vlaicu” si amplasata sub 5 panouri cu poze ale campionilor nationali crescuti la CSM.
“Suntem un pic stresati, pentru ca oamenii sar pe noi din cauza facturii la curent… Cat de cat am creat conditii”, explica Ionut Felecan, antrenorul Denisei, in timp ce ii aranjeaza fetei, la gat, medaliile stralucitoare obtinute de sportiva din Cluj-Napoca la Campionatele Europene din 2013.
La o poza distanta, medaliile ajung iar pe scaun, pentru ca Denisa trebuie sa faca “inca vreo doua genuflexiuni”. In sala ponosita, dar varuita si curatata de antrenor, 20 de copii fac performanta.
“Noi am incercat sa o mentinem. Eu m-am chinuit foarte mult sa mentin aceasta sala unde am scos foarte, foarte, foarte multi campioni. (…) Pe 2013 avem un record de medalii la CSM: 84 de medalii interne si internationale, cele mai multe fiind in 2009 – 73. Am depasit cu peste 10 medalii recordul din 2009. Ganditi-va ca din aceasta sala mica, pe care o intretinem noi cum putem si o zugravim, am avut in ultimii 7 ani sportivul anului in Cluj-Napoca. Inainte a fost Toni Buci, in 2006, 2007, 2008, 2009, 2011”, isi aminteste Felecan, in timp ce se uita in jur. Ar face doua vestiare, pentru ca cele 4 fete de la haltere trebuie sa treaca prin vestiarul baietilor inainte sa se poata apuca de antrenament.
Copiii care vin zilnic la sala, in ultimii 10 ani au ajuns sa ridice 140 si 180 de kilograme, in ciuda faptului ca sunt zile in care nu au ce pune pe masa.
“Asta este, la noi vin copii din familii care nu-si permit, mai saraci, din familii mai modeste. (…) Majoritatea sunt de aici, din zona industriala. (…) Multe le lipsesc. Din pacate, la sporturile cu greutati si la judo, la box, vin copii mai saraci, ce sa zic? In primul rand mancarea le lipseste… Chiar acum avem un sportiv care e acasa de la lotul national si nu se prea poate hrani. De abia asteapta sa plece la lotul national sa se antreneze mai bine”, cad vorbele la unison cu cele 180 de kilograme ridicate de Marian Frent, campion national la haltere”, explica antrenorul.
Tanarul in tricou gri zambeste sfios, cand isi aude numele pomenit de antrenor.
Face haltere de la 9 ani si acum, la 23 de ani, ridica 10 tone zilnic la exercitiile de forta: genuflexiuni si indreptari. Se mai uita din cand in cand la peretii impodobiti cu pozele campionilor nationali, in timp ce ridica 140 de kilograme.
Modelele sunt cei mai buni halterofili mondiali: doi chinezi, o rusoiaca la fete si la categoria Denisei -53 de kilograme – medalitata de la Jocurile Olimpice din 2012, Iovu Cristina, din Republica Moldova, care a emigrat in Kazahstan.
“Am pus pozele sa aiba modele. Cu cei mai buni halterofili mondiali si cu cei mai buni romani ai nostri: Cocos Roxana, vicecampioana olimpica si Matei Razvan, la Jocurile Olimpice”, langa o poza cu Toni Buci, facuta imediat dupa Jocurile Olimpice de la Beijing, in sala de sport de la CUG. “Am facut o poza cu el aici; a fost de 5 sau 6 ori desemnat cel mai bun sportive al judetului. (…) El e legitimat acum la Steaua Bucuresti. (…) In 2006, 2007, 2008, 2010, 2011, de 5 ori a fost declarat cel mai bun sportiv al anului”, spune antrenorul.
Sala micuta de la Cluj-Napoca e rampa de lansare catre centrele olimpice de haltere si catre loturile nationale a celor mai talentati sportivi.
“Care sunt mai buni ii trimitem mai departe la centrele nationale olimpice. Avem doi sportivi selectati la centrul olimpic de la Bistrita si lotul national de juniori la Pitesti si lotul national olimpic la “Lia Manoliu”, arata antrenorul, cu ochii pe sportivi.
Ii cunoaste din cap pana-n picioare.
“E Frent Marian, campion national la categoria 85 de kilograme la stilul smuls, Sandor Bogdan locul 1 la cupa Romaniei, Juniori 2 17 ani si medalie de argint la finala Campionatului National de Haltere. Muresan Dragos care a castigat locul 2 la Cupa Romaniei si locul 1 la Campionatul National Juniori 2, stilul smuls. Lupisca Alex care a cucerit in 2013 , la categoria 56 6 medalii si detine si recordul national la varsta lui – 15 ani. E Socaciu Ionut, care, din pacate a luat numai locul 4 la campionatul national, e Jucan Sebastian care are 3 medalii de bronz la Campionatul National Juniori 2 pana la 17 ani si e Ciotoi Ilie care e acum adus de la Iasi, al treilea copil al meu. Antrenorul ii aduce tot: cazare, mancare si sper sa fie unul din cei mai mari halterofili din tara. Zilnic ii aduc eu mancare de acasa. E in camin pana va cuceri cateva medalii ca sa poata sa fie sustinut de club apoi”, arata Felecan.
Cu totii au inceput-o catinel, in ghete lipite cu leucoplast sau adidasi negri cu talpa desprinsa, la fel ca Darius.
Are 11 ani si desi se antreneaza de aproape un an gandeste ca in 7 ani o sa poata ajunge campion mondial. Vrea sa ia medalia de aur, pentru ca are medalie de argint pe judet si viseaza sa ridice 60 de kilograme.
“Am facut 33 la aruncat si 20 la smuls. Acuma vreau sa fac cu 35. Nu e mult. Am facut indreptari cu 80. Prima oara am incercat sa fac cu 60 si am ridicat-o. Nu e mult, nu e greu”, spune Darius, in timp ce recunoaste ca ar vrea sa se faca antrenor de haltere, ca tatal campioanei europene.
Antrenamente pentru Jocurile Olimpice
Denisa tinteste la Jocurile Olimpice de la Rio, insa pana atunci mai are 700 de zile de antrenamente. Lucreaza constant cu echipamente vechi de peste 20 de ani, pe alocuri ruginite.
„Momentan avem bari destul de bune. (…) Avem cauciuc peste metal. In primii 5 ani numai din acelea ruginite am avut. Acum putem zice ca avem haltere destul de vechi, dar bune, la fel ca sala asta. Cu caldura am stat mai rau, dar am improvizat. Daca trecem de februarie, asta e, s-a terminat ce a fost mai greu. Instalatorii scolii nu au reusit sa porneasca caloriferele desi suntem racordati la central termica a scolii. Cand venim in sala sunt 12 grade, dar urca repede. Punem caloriferul in prize si repede urca temperatura”, dezvaluie antrenorul.
La urma urmei, sunt conditiile in care se antreaza si Campioana Europeana Denisa Felecan.
“Nu ne prea simtim bagati in seama. (…) Ganditi-va ca nu au facut o gala in care sa ne felicite ca avem sportiva anului, d-apoi sa mai vina la antrenamente la noi?”, se intreaba retoric antrenorul.
Nu prea are ce sa spuna. In cei aproape 20 de ani de antrenorat, a apucat sa vada in sala campionilor de la CUG un singur director de la Directia Judeteana de Sport si Tineret, din 10 cati s-au perindat prin birourile caldute de pe bulevardul Eroilor. Antrenamentele curg usor, la fel ca discutia, iar greutatile sunt ridicate desupra capului. Ideea e ca la Jocurile Olimpice de la Rio sa plece 5 sau 6 sportivi de la CSM, care se antreneaza la Sala. Pana atunci, insa, mai sunt 3 ani de greutati.
“Din pacate, doar inainte cu 6-7 luni de Olimpiada se gandesc cine, cum sa participe…”, spune Ionut Felecan, in timp ce Denisa ii explica lui Darius cum e cu pregatirea.
“Trebuie cate 10 ani de pregatiri pentru Olimpiada, nu 6 luni”, spune Denisa, in timp ce-si strange centura pe talie.
Se pregateste pentru inca o tura de 90 si se gandeste ca la Rio va implini 10 ani fara o saptamana petrecuti in sala de antrenamente.
“E greu cand vezi ca tu te chinui atata, depui atata efort si nu le prea pasa oamenilor… Orice efort merita. Ce poate fi mai frumos cand auzi ca ti se canta imnul national si ti se face pielea de gaina pe tine?”