George Simion, președintele AUR, a declarat, marți seara, că el vrea suspendarea lui Klaus Iohannis, pentru depășirea atribuțiilor constituționale, așa cum a remarcat OSCE, chiar după alegerile parlamentare, precum și CCR. Simion a precizat, la Antena 3, că dacă PSD nu va demara procedura de suspendare a președintelui, o va face AUR, la cererea românilor.
Citez: ”(…) Am luat un scor atât de mare pentru că toate aceste partide stau drepți în fața lui Klaus Iohannis. Ei așa cred că e un stat de drept. Poate avea dreptate Liviu Dragnea când spune că serviciile și-au trimis oameni în toate partidele. Într-o săptămână vom afla. Iohannis numește, din nou, guvernul lui, după ce a pierdut alegerile, a mințit că avem vaccinul, că vin miliardele de euro? Ne-au acuzat că suntem populiști, dar Iohannis nu e populist? Noi nu suntem PRM, nici PPDD, nici Mișcarea Legionară, ci un partid patriotic. (…) Eu nu înțeleg de ce PSD nu inițiază suspendarea președintelui. Mai stau o săptămână, două, și dacă nu o inițiază, o să o inițiem noi. Românii ne-au cerut suspendarea lui (…)”.
Eh, căţăratul pe “Tricolor” a fost dintotdeauna sportul preferat al “partidelor patriotice”. De la Ciontu şi Funar, la Vadim Tudor, Gigi Becali şi Dan Diaconescu în Direct, toţi muncitorii cu limba din politică au avut în raniţa de premianţi ai votului acest discurs scris în anii ‘80 ai secolului trecut, de Secţia de Propagandă a Securităţii române.
Noi în politică nu ne prea putem permite tactică şi strategie. Că nu ne adresăm unor fiinţe raţionale (alegătorii), ci unor fiinţe emoţionale (votacii), cărora trebuie să le răscolim orgolii şi să-i mângâiem pe frustrări, promiţându-le răzbunare. Ei, cei mai viteji şi drepţi dintre votanţi (chiar dacă au prostul obicei de a-şi vinde viitorul copiilor pentru un prezent incert) au strămoşi care au colonizat şi alfabetizat lumea, de ce să nu colonizeze şi să nu alfabetizeze şi Parlamentul?
De ce sa fie numai unii deştepti şi numai unii norocoşi?
Ce se întâmplă în politica românească poate fi explicat prin jocul de “Şable”, un joc inventat de mine acum vreo 20 de ani. Este un joc accesibil fiecărei categorii sociale: de la navetist și până la șeful de post. Este simplu, este de înțeles și conține atât aventura duelului minții, cât și fiorul norocului dat de către căderea zarului.
“Şable” adică şah pentru tablagii – adică pentru jucătorii împătimiţi de table, nu neapărat numai pentru alde “Garcea” şi “Doreii” din structurile de forţă ale statului român, care se joacă de-a Istoria cu noi.
Categoriile de piese puse la bătaie pe tabla de șah sunt șase: pioni, ture, cai, nebuni, regină și rege. Iar zarul are șase fațete. Aşa că luăm zarul și-l inscripționăm pe fiecare fațetă cu silueta câte unei piese din jocul de șah. Dacă nu găsim un pirogravor, considerăm că pionii, fiind mai mulți, sunt “6”-le de pe zar; apoi, descrescător, dinspre marginea tablei de șah, turnurile = 5, caii = 4, nebunii = 3, regina, că numai aici, nu și în viața reală, se poate așa = 2, regele = 1.
Aliniem piesele pe tabla de șah și dăm cu zarul. Mutăm, conform regulilor Federației Internaționale de Șah, ceea ce cade la zar. E 6, mutăm un pion. Dacă avem voie și nu este câmpul de joc ocupat de o piesă pe care nu avem voie să o luăm sau să o sărim. Dacă nu, mai stăm o tură.
Pentru avansați, se poate juca și cu două zaruri. Sau cu zaruri pe care sunt alternate piese negre cu piese albe: dai tu, mută adversarul…
Exact ca în viaţa politică românească, unde toată lumea vrea să mute numai nebunii.
Când mi-am imaginat “tăuneala” aceasta, acum 20 de ani, am vrut să o transform în joc de computer. Cum era să joci “Şable” cu personalităţile politice ale momentului? Să te bată Iliescu şi să-ţi zică: “măi, dragă, nu m-am mai simţit aşa de bine de când jucam cerculeţe cu Răposatu’”. Sau să te bată Băsea şi să zică: “Ha,ha,ha, ce-mi mai plac zarurile mele!”
Apoi să-l cheme pe Emil Boc să te bata şi el.
Dar acum Iliescu este bătrân şi speriat şi stă ascuns în casă să nu dea peste el prietena lui de la Revoluţia din Decembrie 1989, Doamna cu Coasa. Iar Băsescu a eşuat în afara Parlamentului.
De la Iohannis ce să te aştepţi să te facă din vorbe la jocul de “Şable”? “Peee Seee Deee, io no pot decât poartă-n case. Una am pierdut-o, mai am patru”…
Şi, gata!
Să vină Guwernerul meu!