Din oras

Saculeti cu orez pe post de sani pentru invingatoarele cancerului mamar de la Cluj

Romancele care inving cancerul de san sunt condamnate la suferinta continua, pentru ca statul nu deconteaza protezele mamare. Senatorii au mai dat o grea lovitura femeilor: au respins un proiect legislativ care prevede si decontarea operatiilor de reconstructie mamara. La Cluj, femeile care nu si-au permis, de-a lungul vremii, o proteza sau operatia de reconstructie, au folosit saculeti cu orez sau bureti in loc de sani. Chirugii esteticieni din Cluj-Napoca sustin ca operatia de reconstructie mamara nu este un moft, interventia chirurgicala fiind singura care le poate ajuta pe invingatoarele cancerului la san sa se reintegreze in societate.

“Imi faceam un san dintr-un saculet cu orez”

Senatorii au respins ieri propunerea privind gratuitatea protezei mamare dupa operatia de cancer la san. O proteza mamara costa intre 300 si 500 de lei, dar nu este decontata de catre Casa de Asigurari de Sanatate (CAS). Din acest motiv, clujencele care nu-si permit sa si le cumpere sunt nevoite sa-si improvizeze sani din ciorapi sau carpe, pe care si le infasoara in sutiene. Din cauza lipsei banilor, multe din ele apeleaza sau au apelat la metode inedite ca sa-si reintregeasca imaginea corporala. Rodica U. este pensionara si a suferit o mastectomie acum 33 de ani. La doar 37 de ani, cancerul i-a rapit un san. Dupa o perioada de recuperare medicala si pentru ca in Romania nu existau proteze mamare, si-a incropit, dintr-un saculet cu orez, un san.

“La mine nu e cazul de reconstructie, ci doar de proteza… E putin spus un accesoriu, pentru ca face corp comun cu corpul pacientei. Proteza este necesara din punct de vedere medical, pentru ca poate produce mari deformatii ale coloanei. Eu imi aduceam umerii in fata ca sa nu se vada ca nu am ambii sani. In timp am folosit saculeti cu burete, sau puneam orez intr-un saculet cu forma sanului. Proteza mamara nu e un lux, e o necesitate!”, a spus doamna Rodica.

Inainte de Revolutie, pe cand avea un job, isi cumpara protezele mamare din Ungaria sau si le procura din Germania sau din Statele Unite. Astazi e pensionara si spune ca are noroc cu Societatea Romana de Cancer (SRC) care o ajuta sa-si achizitioneze protezele. O astfel de proteza costa intre 300 si 500 de lei. In cei 30 de ani a schimbat 10 proteze de san. Astazi, nu-si mai permite sa dea 500 de lei pe o proteza.

“Oricum este scumpa. E adevarat ca tine 2,3 ani insa e pacat ca nu poti sa dai banii in rate. Proteza ar merita gratuitate. (…) E o trauma serioasa. Proteza face parte din procesul de recuperare. Altfel privesti viata cu o proteza si altfel te reintegrezi in viata sociala. Conteaza sa o ai si cand ai 37 de ani si cand esti mai in varsta”, continua doamna Rodica.

Realitatea post-operatorie e dura

Psihologii din Cluj-Napoca sustin ca, printr-o proteza sau cu ajutorul unei operatii de reconstructie a sanului, pacientele ar trece mai usor peste realitatea dura post-operatorie.

“Am vazut paciente pentru care imaginea corporala e foarte importanta, iar, in cazul lor, impactul este foarte mare. Multe dintre femei pot dezvolta reactii de adaptare – tulburari afective, depresie sau anxietate – dupa operatie. Sunt atacuri de panica, depresie, multe reactii pe care si eu le-am vazut in parctica. (…) A ne gandi ca sanul poate fi refacut, psihologic e ca si cum am putea sa privim cum revenim la viata normala. (…) Reconstructia e un suport in plus pentru ideea de normalitate de a trece peste etapa si de a o incheia, iar ca si aspect, e ca si cum am fi la fel. Operatia ajuta atat la schema cognitiva, cat si la adaptarea psihologica”, a explicat, pentru Ziar de Cluj, Florina Pop, psiholog in cadrul Institutului Oncologic “Ion Chiricuta”, din Cluj-Napoca.

In realitate, doamna Rodica si-a mai adaptat proteza, cu leucoplast, pentru ca a renuntat, in timp, la viata sociala.

“Proteza se uzeaza in 2, 3 ani si se rupe. Tine cu leucoplast. Am facut eu o improvizatie: i-am facut o husa si nu o mai bag in buzunarul sutienului. Nu mai fac miscari ample si nu mai ies prin societate, asa ca proteza poate sa stea in sutien fara sa iasa”, a spus Rodica U.

„Operatia de reconstructie mamara nu este un moft”

Chirurgii arata ca daca operatia reconstructiva s-ar realiza dupa extirparea sanului, trauma psihologica ar fi, incomparabil, mai mica. Chirurgii plasticieni din Cluj-Napoca arata ca nu este vorba de o simpla interventie estetica, ci are si scop curativ, datorita dimensiunilor sale psihologice.

“Reconstructia mamara le reda pacientelor, mai ales celor care au supravietuit unui cancer, increderea in sine, le face sa se simta din nou femei. O mastectomie care nu este urmata de o operatie de reconstructie mamara provoaca traume psihice. Or, dupa o astfel de operatie, femeile isi pot relua cursul firesc al vietii, fara sa poarte stigmatul unui handicap fizic”, a aratat chirurgul estetician Mihai Aschilian.     

Senatorii au respins ieri o propunere legislativa care ar fi modificat Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii in sensul includerii, printre serviciile decontate din Fondul Unic de Asigurari Sociale de Sanatate (FNUASS), a endoprotezelor mamare, precum si a materialelor si dispozitivelor necesare operatiilor de reconstructie in urma afectiunilor oncologice.

“Noi nu ne asteptam sa treaca proiectul, din moment ce nici macar protezele externe nu se compenseaza. Operatia e cea mai buna varianta atat pentru partea psihologica, cat si medicala. Suma nu e devastatoare pentru bugetul de stat”, a spus, pentru Ziar de Cluj, presedinta Societatii Romane de Cancer (SRC), Adriana Melnic.

Operatia de reconstructie mamara nu este un moft, este o necesitate pentru o femeie care a trecut prin drama unui cancer. Considerentele financiare nu ar trebui sa fie criteriul dupa care o femeie apeleaza sau nu la o astfel de operatie, iar aici este obligatia statului sa se asigure ca dreptul la o viata normala este respectat, inclusiv dupa un cancer. E clar, in prezent, majoritatea pacientelor din Romania nu isi permit aceste interventii. Este cu atat mai important cu cat, in ultimul deceniu, varsta de diagnosticare a femeilor cu cancer mamar este tot mai tanara, de aceea trebuie sa ne asiguram ca ele se recupereaza integral (social, psihologic, economic, etc). In alte state s-a ajuns la faza in care se fac mastectomii pentru a preveni un cancer, noi suntem inca in stadiul in care incercam sa convingem oamenii de necesitatea unei operatii de reconstructie”, a punctat chirurgul Aschilian.

Romania se situeaza pe locul 1 in Uniunea Europeana in topul deceselor in ceea ce priveste cancerul de san. Statisticile nationale arata ca zece femei sunt diagnosticate cu cancer mamar in fiecare zi, dintre care doua pierd lupta cu maladia. 300 de femei mor in fiecare luna in Romania din cauza cancerului la san.

Foto: medispa.ro, medishop.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *