„Iertăm, dar nu uităm!”, spune o vorbă din popor. Noi la Ziar de Cluj nu uităm, dar nici nu iertăm. USR-PLUS a făcut un scor bun la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, astfel că franțuzoaica Clotilde Armand va ajunge în Parlamentul European.
Un personaj pe cât de apreciat în cadrul USR, pe atât de controversat. Un cruciat împotriva corupției, care nu spune „nu” contractelor cu statul.
Cine e Clotilde Armand? Ioana D’Arc de București
Născută în cochetul orășel francez Pointe-à-Pitre, Armand (45 de ani) s-a făcut cunoscută în 2016, când a candidat la primăria Sectorului 1 al Bucureștiului din partea Uniunii Salvați Bucureștiul (USB). După nici trei ani, Armand va reprezenta USR-ul în Parlamentul European, în urma alegerilor din 26 mai 2019. Armand e căsătorită cu un cunoscut matematician, Sergiu Moroianu, iar conform declarației de venit, cei doi duc o viață lipsită de griji (documentul se poate consulta aici). Un incident notabil referitor la Moroianu o reprezintă excluderea acestuia din USR în 2016, după un conflict cu președintele de atunci, Nicușor Dan. Ulterior, soțul Clotildei a fost reprimit în USR, președinte a devenit Dan Barna, iar franțuzoaica a câștigat un loc elibil la europarlamentare.
Revenind la declarația de avere, cele trecute pe listă par un mizilic în condițiile în care cunoscutul politician USR a fost, sau este, „manager” al unor firme controversate care trăiesc din afaceri cu statul. Zeci de articole au fost scrise în acest sens, cu toate că multe dovezi sunt „secretizate” sau au dispărut asemeni unui iepure în joben. Cert este că cel puțin una dintre aceste firme, mai exact Egis, a reușit performanța să încaseze zeci de milioane de euro pentru „consultanță” sau „supravegherea lucrărilor” pe șantierele mai mari țepe din istoria României: construcția Autostrăzii Transilvania de către Bechtel. De altfel, aceste firme cu miros de baghetă franțuzească sunt implicate într-o puzderie de contracte cu statul, în special cu CNANDR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere). De altfel, despre legăturile CNADR cu tot felul de firme cu conexiuni dubioase s-ar putea scrie un roman foileton.
Nimeni nu știe cu exactitate câți bani a încasat Egis până în prezent, pentru că nimeni din cei implicați nu dorește să ofere prea multe detalii. De ce ar face-o? De altfel, documentele doveditoare în acest sens sunt ca și inexistente, sau ascunse într-un seif, inclusiv contractul cu Bechtel (considerat de specialiști a fi dezastruos).
Bechtel s-a jucat de-a construitul de autostrăzi, Egis i-a „supravegheat”
Egis România a captat atenția tuturor în ultima vreme, mai ales după scandalul Bechtel, însă puțini știu că Egis, unde doamna Armand a fost vârf de lance, a obținut în 2015 un contract de servicii având ca obiect „elaborare studiu de fezabilitate pentru varianta de ocolire Bușteni” și „elaborare studiu de fezabilitate pentru varianta de ocolire Comarnic”. Conform Flux24, Egis a primit 70.000 de euro pentru finalizarea studiilor, însă totul a rămas în aer. Desigur, 70.000 de euro sunt bani de țigări față de aproape 50 de milioane de euro încasați de Egis pentru supravegherea lucrărilor făcute de Bechtel la Autostrada Transilvania.
Mai mult, Bechtel a plecat de 6 ani, după un mare scandal, însă Egis a încasat în continuare aproape 22 de milioane de euro pentru a supraveghea construcția a 0 km de autostradă. Se pare că juriștii CNAIR nu au găsit soluția de a rezilia contractul cu Egis, în același timp cu cel cu Bechtel. Astfel, până la finalizarea autostrăzii, francezii vor supraveghea cu atenție cum aerul bate măiestruos pe șantierele pustii. Pe banii românilor. Estimativ, CNAIR primește lunar o factură de aproximativ 2 milioane de lei din partea Egis. De asemenea, cei de la Egis au mai obținut două contracte de „supervizare„ pentru locul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda și pentru varianta ocolitoare a Aradului.
Bechtel, țeapa secolului pentru România
În noiembrie 2003, Bechtel a fost aleasă pentru construcția Austostrăzii Transilvania, fără procedură de licitație, de către CNADNR, după o ordonanță de urgență a Guvernului. Estimativ, prețul unui kilometru a fost convenit la 5.4 milioane de euro. Înțelegerea cu Bechtel a fost reziliată în mai 2013, statul român fiind nevoit să plătească penalități de 37.2 milioane de euro și să preia datorii de 50 de milioane de euro. Bechtel a predat 52 de kilometri de autostradă, pentru care a încasat aproape 1.5 miliarde de euro.
Bechtel Corporation este printre cele mai cunoscute companii de construcții și inginerie din lume. În trecut, Bechtel se laudă cu proiecte mărețe finalizate, precum Barajul Hoover, reconstrucția Kuwaitului după Războiul din Golf, Tuneul CAnalului Mânecii sau Aeroportul Internațional din Hong Kong. În viitorul apropiat, Bechtel lucrează la extinderea Aeroportului din Londra și a Metroului din Sydney. Recent, cei de la Bechtel au finalizat lucrările la un sarcofag de ultimă generație la Cernobyl, care va apăra zona pentru următoarea sută de ani de radiații.
Interesant, după ce au fost izgoniți de români, cei de la Bechtel s-au reorientat spre Albania și Kosovo. Autostrăzile din țările vecine au fost date în folosință, însă vorbim de drumuri scurte, de 100 de kilometri. Iar presa kosovară și albaneză se plânge de modul dubios în care au fost negociate contractele și au fost plătiți banii. Nimeni nu știe exact ce, cât și când, ca într-un scurt Deja Vu românesc.
De ce nu au venit chinezii să facă autostradă? Șpaga e răspunsul
În 2003, americanii de la Bechtel se lăudau că vor construi cel mai ambițios proiect de autostradă din Europa. Au finalizat 52 de kilometri, au rămas 363 în stadiul de proiect. În ritmul acesta de construcție, vom avea autostrada finalizată în anul 2110. Fostul premier Mihai Tudose, actualmente membru ProRomânia, a avut un moment de sinceritate în 2012. Politicianul mărturisea acum 7 ani că a fost în China, unde oamenii erau dispuși să construiască fără probleme 2000 de kilometri de autostradă pe an, pe banii lor. Motivul pentru care a căzut afacerea? Eterna șpagă, cancerul societății românești.
„Oamenii ăia s-au uitat în ochii noștri și au spus că sunt în stare să facă pe banii lor 2.000 de kilometri de autostradă pe an. Noi am picat de pe scaune. Am zis că poate e o greșeală de traducere, i-am rugat să scrie pe hârtie. De ce nu-i lăsăm? Fiindcă trebuie să lucreze firmele care trebuie, de aia! Exact așa stau lucrurile. Vedeți cine lucrează la autostrăzi și cine le dă lucrările. Păi fiindcă nu poți să le iei șpagă la băieții ăia. De asta. Nu poți să le ceri șpagă, nu? Ăla nu-ți dă șpagă. Vine chinezul să dea șpagă? Nu”, declara Tudose la un post de televiziune.
Regretele și explicațiile Clotildei Armand
Inițial, deranjată de modul în care implicația firmei Egis în scandalul Bechtel a fost demascată, politicianul USR spunea, plină de regret: „Eu regret foarte mult acest contract cu Bechtel, noi ce am făcut este să verificăm că Bechtel face lucrări de calitate şi cantităţile sunt corecte. Regret acest contract, noi am apărat interesele românilor. După ce s-a reziliat contractul cu Bechtel erau multele de făcut. Erau 900 de contracte de chirii pentru organizarea şantierului. Era de făcut inventar pentru tot ce era acolo”.
În momentul în care bulgărele de zăpadă s-a rostogolit la vale, transformându-se în avalanșă, Armand a postat un nou mesaj pe Facebook, de această dată mult mai amplu. Pe scurt, PSD e de vină, împreună cu presa aservită. Săraca țară bogată.
„În ultimul an am fost ținta unei campanii intense de dezinformare și calomniere susținută de o anumită parte a presei controlată de partidele politice corupte. Am fost prezentată în mod nereal ca responsabila pentru pagubele suferite de statul român în contractul cu constructorul american de autostrăzi Bechtel. În realitate, Bechtel a venit în România în anul 2003 adusă de Năstase – PSD și a plecat în luna mai 2013. În tot acest timp eu am fost angajată în România și in Franța la GDF Suez. Nu am absolut nici o legătură cu Bechtel, nu cunosc pe nimeni de la această firmă, nu i-am întâlnit niciodată.
Campania motivată politic despre Bechtel nu a reușit să mă discrediteze, deși au fost publicate și reluate obsesiv sute de „știri” false pe această temă în presă. Imposibilitatea temporo-spațială de a fi fost eu însămi legată în vreun fel de acest scandal s-a dovedit mai convingătoare în fața publicului decât calomnia nerușinată și insistentă.
„Evenimentul Zilei”, controlat de Dan Andronic, trimis în judecată pentru constituire de grup infracțional organizat, în forma aderării, complicitate la trafic de influență în formă continuată, consilierul lui Năstase în 2004, apropiat a lui Sorin Ovidiu Vîntu, fostul consilier al premierului Tăriceanu, apropiat a lui Dorin Cocoș, membru PMP, a publicat în 25 ianuarie 2017 un lung articol denigrator la adresa mea semnat de ”jurnaliștii” Etves, articol care duce calomnia la un nou nivel de abjecție. Articolul afectează negativ imaginea mea publică și reputația profesională prin insinuări, insulte, informații vădit false și asocieri forțate. Am fost și sunt dispusă oricând să discut cu presa despre acest subiect, însă autorii materialului apărut în EVZ nu m-au contactat deși în mod fals afirmă în articol că ar fi făcut-o. Vreau să aduc la cunoștința publicului mai multe clarificări pentru a disipa orice umbra de îndoială asupra mea și pentru a demonstra reaua credință a ziarului.
1) Firma Egis nu este „a mea”, nu am acțiuni la aceasta firmă. Sunt angajată la Egis România din septembrie 2013 ca director general. Orice referire la numele meu cu privire la Egis trebuie să acopere strict perioada din septembrie 2013 până în prezent, restul sunt manipulări absurde, la fel ca și în cazul Bechtel.
2) Egis nu prestează servicii de „consultanță”, termen vag care ar putea însemna orice, ci servicii de supervizare. Asta înseamnă: supervizarea proiectării, supervizarea echipelor pe șantier, și gestionarea problemelor după o reziliere cum a fost cu Bechtel, pentru a conserva șantierul și a pregăti noi licitații. Supervizarea este obligatorie prin lege pentru astfel de proiecte.
3) Șantierul autostrăzii Transilvania are 7 secțiuni în lucru totalizând sute de km de șantiere, nu este în niciun caz oprit așa cum în mod fals afirmă articolul incriminat, chiar dacă Bechtel nu mai lucrează.
4) În industria supervizării, costul variază între 2-4% din costul total al șantierului, în funcție de complexitate. Sumele decontate către Egis se încadrează între aceste margini. Toate facturile Egis sunt emise pe baza foilor de pontaj și a orelor efectiv lucrate de inginerii Egis, în conformitate cu contractul. Titlul voit senzațional al articolul semnat de autori, precum și aprecierile negative din text la adresa mea motivate de faptul că Egis își facturează serviciile conform contractului constituie denigrare fără niciun fundament.
5) Deși Egis România este o firmă cu acționariat francez, angajații sunt români. Avem peste 120 de ingineri și colaboratori români, care trăiesc și își plătesc taxele în România. Profitul Egis în România este disponibil pe internet și veți vedea ca este extrem de rezonabil.
6) Articolul incriminat publică opiniile directorului din 2003 al CNADNR, cel care a semnat fără licitație contractul pentru construirea autostrăzii Transilvania la comanda politică a lui Năstase – PSD. Eu vin din Franța, între 2002-2004 de exemplu locuiam la Toulouse. Nu aveam cum să fiu implicată în scandalul Bechtel, nici măcar nu auzisem de numele acesta până în 2013.
7) Articolul încearcă să creeze confuzia între contractul păgubos Bechtel pe de o parte și firma Egis și cu mine pe de altă parte. Nu există în realitate nici o legătură între mine și Bechtel, este un anacronism deoarece nu eram în industria construcției de autostrăzi în cei 10 ani cât PSD, PDL și PNL au menținut contractul Bechtel. Nici Egis nu a fost niciodată legată contractual de Bechtel, dimpotrivă Egis a fost selectată prin licitație tocmai pentru a apăra interesele statului român față de executantul Bechtel.
8) Articolul inventează de la zero falsa problemă a unei presupuse rezilieri a contractului dintre CNAIR (fosta CNADNR) şi Egis. În realitate, acest contract, atribuit prin licitație, este în continuare necesar beneficiarului. Deși nu s-au dat în folosință porțiuni noi din autostrada Transilvania, acest lucru nu este în nici un caz imputabil Egis. Este de notorietate publică faptul că guvernele PSD-PNL din ultimii 27 de ani nu au reușit să dea în folosință în medie decât 20 km de autostrada pe an. Lucrările continuă, este nevoie de supervizare iar beneficiarul este foarte mulțumit de serviciile Egis.
Voi cere în justiție autorilor și ziarului reparații pentru calomniile motivate politic la adresa mea din acest articol.
PS. A nu se înțelege sau interpreta greșit: am tot respectul față de jurnaliștii care își fac datoria cinstit. Nu doresc să ofer presei lecții despre cum se face jurnalism. Se spune adesea că presa este a patra putere în stat sau “câinele de pază al democrației”.