Să ne amuzăm cu Emil Boc. Spicuiri din realizările de anul trecut: seri dansante la cluburile de pensionari, sărbătorirea Orei Pământului și întâlniri cu ambasadori

Raportul de activitate al primarului Emil Boc, pe anul trecut, are 84 de pagini. Au fost trecute în revistă proiecte vechi, întârziate și activități care par ridicole din cauza lipsei de importanță. Ca să arate cât mai lung și impresionant, au fost incluse și fotografii.  Aproape o treime din raport este ocupată de poze. În rest, numai de bine. Aflăm despre petreceri la clubul pensionarilor, deszăpezirea orașului, repararea clădirilor degradate din centru, construirea de poduri noi etc.

Primarul Emil Boc a avut nevoie de nici mai mult nici mai puțin de 84 de pagini ca să își prezinte raportul de activitate pe anul trecut. Printre altele, la început ne spune cât este de bine să trăiești în Cluj-Napoca, cum se bulucesc investitorii grație taxelor și impozitelor mici și cât de bucuroși sunt locuitorii să trăiască în orașul de cinci stele.


Una dintre secțiuni este dedicată fondurilor europene. Are și titlu: “Fondurile europene suplimentează veniturile locale”. Primarul ne spune cât de bine stă Cluj-Napoca la capitolul fonduri europene. „Anul 2016 a fost anul finalizării unor mari proiecte europene, cum sunt reabilitarea tramei stradale de acces la zona industrială, modernizarea străzii Făget, proiectul de bike sharing, modernizarea staţiilor de transport în comun şi sistem de ticketing. De asemenea, a fost anul în care am pregătit proiectele care vor fi depuse în noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene”, scrie în raportul de activitate. Ceea ce Boc a omis este un aspect minor legat de modernizarea școlilor Mihai Eminescu și Ion Agârbiceanu și construirea Centrului Regional de Excelență pentru Industrii Creative. Cele două proiecte sunt realizate cu fonduri europene și au doar o mică întârziere, de câțiva ani. Ca să nu mai precizăm de un alt aspect nesemnificativ: din cauza întârzierii unor proiecte cu fonduri europene, Primăria a trebuit să pună bani din bugetul local pentru finalizarea acestora. În plus, primarul nu ne-a spus nici că sistemul de ticketing și bike sharing au fost încheiate cu o întârziere de câțiva ani buni. Dar aceste aspecte nu sunt importante, sunt doar detalii. Mai contează că trebuie alocați bani din bugetul local pentru terminarea unor proiecte întârziate sau că unele investiții cu fonduri europene au fost încheiate cu întârzieri de câțiva ani?

Proiecte nefinalizate, bifate în raportul de activitate

În raport, primarul a notat și Cluj Innovation City, un proiect aflat într-o fază extrem de incipientă – la nivel de hârtii și vorbe. Buftea de Cluj și Centrul de Dezvoltare a Afacerilor TEAM sunt considerate realizări ale anului precedent, deși nu este gata niciunul din ele și ambele prezintă întârzieri serioase.
O altă mare realizare cu care primarul a considerat că trebuie să se laude în fața cetățenilor este includerea străzii Edgar Quinet în domeniul public. Dacă ar fi fost modernizată am fi înțeles că trebuie menționată în raportul de activitate. “RADP
a efectuat lucrări de întreţinere în cursul anului 2016, iar în viitor se vor efectua lucrări de investiţii mai complexe”, a menționat edilul șef în raport.
Și începerea lucrărilor la Podul Traian au fost incluse în raport. Un proiect necesar și frumos, atâta doar că Emil Boc nu a mai spus că modernizarea acestui pod este promisă de ani de zile. Plus că nu a suflat un cuvânt despre termenul de finalizare a lucrărilor: februarie 2016. Șansele să fie terminat la timp sunt minime, aspect care poate fi confirmat de oricine aruncă o privire la stadiul șantierului la ora actuală.

Proiecte care au început în 2017, incluse în raportul pe anul trecut

Primarul uită oare noțiunea timpului? Extinderea Sălii Polivalente a fost menționată în raportul pe anul trecut, dar lucrările abia au început în 23 ianuarie 2017.


Programul de reabilitare a fațadelor clădirilor degradate din centru a fost menționat ca realizare în raportul de activitate pe anul 2016. „Primăria a iniţiat un proiect multianual de înfrumuseţare a oraşului: refaţadizarea clădirilor din centrul istoric al oraşului”, a punctat Boc în raport. Domnul primar uită ușor sau doar omite niște mici detalii și în cazul acestui proiect? Marea Refațadizare a început încă din 2013, dar a fost un eșec. Proprietarii clădirilor degradate au ignorat toate avertismentele Primăriei, nu au făcut nicio lucrare de reparație și astfel s-a ajuns ca abia anul trecut, autoritățile locale să pună „biciul” pe proprietari și să îi pedepsească cu majorarea impozitelor pe clădire cu 500%.


Concursul pentru reabilitarea Turnului Pompierilor a fost bifat ca o realizare a anului precedent, deși 26 ianuarie 2017 este data limită de depunere a dosarelor de către concurenți.

Eternele laude cu bursele școlarilor

Parcă pentru a părea cât mai lung și mai stufos, raportul este completat cu câteva pagini despre bursele acordate elevilor, gratuitatea la transportul în comun pentru elevi și rechizitele pentru copiii din familii defavorizate. Proiecte lăudabile, atâta doar că acestea se dau în fiecare an și au devenit și acestea o normalitate.


Primarul se laudă și cu sprijinirea taberei pentru copiii bolnavi de dializă. Nu apare niciunde precizat că tabăra este organizată de Emanuel Ungureanu, președintele Asociației pentru Solidaritatea și Empatie Claudia Safta, Primăria fiind doar unul dintre finanțatorii taberei: „În fiecare an, Primăria a alocat fonduri unui proiect prin care copii şi tineri cu suferinţă renală cronică au mers în vacanţă la mare. Acest proiect a crescut de la an la an, astfel că în 2016, de proiect au beneficiat 52 de copii şi tineri provenind din 14 centre de dializă de pe teritoriul României. Acest proiect are un caracter extraordinar, unic la nivel naţional, prin faptul că a permis unor copii şi tineri a căror viaţă depinde de aparatele de dializă să petreacă împreună zile de vacanţă deosebite, asigurându-li-se şi asistenţa medicală necesară”.

Distracție la cluburile de pensionari

În raport apar și activitățile care au avut loc anul trecut la centrele de vârstnici și cluburile de pensionari: petrecerea de Ziua Vârstnicului, care în treacăt spus se organizează în fiecare an, cursuri de dans, mese festive și seri dansante cu ocazia zilelor de naștere și onomastice ale vârstnicilor, excursii la mănăstiri.
Problema rromilor de la Pata Rât a fost întotdeauna una sensibilă. Autoritățile i-au ignorat ani la rând pe năpăstuiții soartei de la marginea orașului, iar ceea ce s-a făcut a fost ca o picătură într-un ocean. Primarul a considerat de cuvință să menționeze în raport că au fost create 10 locuri de muncă pentru rromii de la Pata Rât.
Mai bine de două pagini sunt alocate extinderii și modernizării iluminatului public în oraș. „Avalanșa” de plângeri și reclamații pe această temă din partea cetățenilor arată că situația nu este atât de roz cât ar vrea primarul să credem. De exemplu, în centru există străzi care nu au iluminat public. Cluj 100% a prezentat situația de pe strada David Ferenc unde nu există iluminat public.

Oprirea curentului timp de o oră, bifată în raportul de activitate

Deszăpezirea străzilor este considerată o realizare a anului trecut. Nu cumva este o necesitate, o normalitate într-un oraș cu pretenții de oraș de cinci stele?
Sărbătorirea Orei Pământului este o altă mare realizare din 2016. „Cluj-Napoca sărbătoreşte Ora Pământului. Primăria Cluj-Napoca a acceptat invitaţia Asociaţiei WWF-România de a participa la cea de-a 8-a ediţie a Earth Hour România (Ora Pământului), prin stingerea iluminatului din centrul Pieţei Unirii, sâmbătă, 19 martie 2016, între orele 20.30 şi 21.30, în cadrul parteneriatului cu Asociaţia Tineretul ONU din Romȃnia”, a notat primarul în raportul de activitate.

O strângere de mână cu ambasadorii, punctată în raport

Expunerea drapelului lui Avram Iancu (despre care nici măcar nu se știe sigur dacă este al lui Avram Iancu) în centrul orașului a fost un moment atât de important încât edilul șef i-a alocat spațiu în raportul de activitate. De asemenea, vizitele unor ambasadori au fost bifate în raportul de activitate. „Ambasadori din 7 ţări au vizitat oraşul nostru: Germania, Iran, Macedonia, Polonia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Statele Unite ale Americii şi Tunisia, acestora alăturându-li-se consuli şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice din Chile, Franţa, Germania, Olanda, Rusia, Statele Unite ale Americii şi Ungaria. Oraşul a primit vizita unor reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai Parlamentului European, ai primăriilor oraşelor înfrăţite Parma (Italia), Suwon (Coreea de Sud) şi Zhengzhou (China), ai primăriilor oraşelor Chișinău, Cimişlia şi Ungheni (Republica Moldova)”, a scris primarul spre finalul raportului.
Raportul de activitate se încheie cu mulțumiri la adresa clujenilor și invitația să se implice în continuare în proiectele orașului.

 

Comentarii

Radu Matei

05.02.2017 18:20

Primar si activitate de toata jena... Nu spun neaparat ca altcineva ar fi fost mai potrivit, dar de fiecare data cand am treaba la Primaria Cluj ma apuca scarba. Aceleasi sinecuri si sefi incompetenti. Un primar la care nu ajungi decat cu pile mari si pe care nu il intereseaza problemele oamenilor. Te sfideaza in fata. Rusine !!!

Adauga comentariu