Amicii ziarului

Ruj-Napoca

Un ziar titra glorios: Clujul a intrat în istorie! 1.384 de rujări într-un singur minut. Acest succes internațional fără precedent a fost asigurat de pensionarele urbei, de câțiva bărbați curajoși și, bineînțeles, de femeile care și-au sărbătorit ziua eliberării de sub exploatarea bărbaților prin rujări consecutive și simultane. Faptul că orașul Caracas din Venezuela, țara lui Hugo Chavez, a fost deținătorul anterior al „titlului” nu i-a împiedicat pe clujeni să se ridice la nivelul cel mai înalt al talentelor lor. Astfel, după ce la Turda s-a făcut cel mai mare coș împletit din lume, clujenii s-au alăturat glorioaselor realizări ale acestui popor milenar, care a supraviețuit ca o oază de genialitate de-a lungul mileniilor, rezistând special tuturor vicisitudinilor pentru obține aceste realizări memorabile.

Într-adevăr, după ce în vremea lui Ceaușescu am construit cea mai mare clădire civilă din lume, după ce am avut un portar, pe Duckadam, care a reușit să apere cele mai multe penaltiuri și după ce o mică gimnastă, Nadia Comăneci, a obținut cele mai multe note de zece la Olimpiade, românii au înțeles că destinul lor este să fie „cei mai cei de pe tot mapamondul”.

Azi avem cel mai puternic magnet uman de pe pământ (e adevărat, el poate să ridice un televizor fără ajutor și fără mâini!) precum și o localitate, Mioveniul, care deține cea mai mare (și mai inutilă) lingură de lemn din lume. Tot românii au făcut cel mai lung șir de prezervative din lume, iar cetățenii din județul Sălaj au fost remarcați la nivel internațional pentru că au făcut cea mai lungă cunună de ceapă de pe glob (nu simultan cu prezervativele, din fericire). De departe cei mai talentați rămân bucureștenii, care au reușit să doboare mai multe recorduri culinare. Capitala mândră a nației de daci amestecați în devălmășie cu niște romani, a reușit să doboare, rând pe rând, recordurile cele mai aberante: cea mai mare salată și cea mai mare salată vegetală din lume, cea mai mare ciorbă de burtă din lume. Nici moții nu s-au lăsat mai prejos, au realizat cel mai mare balmoș din lume, alții au făcut cea mai mare omletă țărănească din lume, chiar cel mai mare gulaș de pe suprafața Terrei, cea mai mare pască, cel mai mare bulz, cel mai mare ou tradițional, cea mai lungă pizza (specific mioritică). În plus, bucureștenii au realizat și cea mai mare instalație de Crăciun, cea mai mare paradă de mirese de pe glob, bașca, pentru că suntem patrioți, cel mai mare drapel național văzut vreodată pe a treia planetă de la Soare.

Din păcate, toate aceste realizări sunt culmi ale superficialității. Suntem specialiști mondiali în a realiza lucrurile cele mai inutile de pe planetă. Noi suntem descoperitorii apei calde, ai găurii din covrig și ai pixului fără pastă. Datele furnizate de Eurostat pentru 2013 indică însă, o dată mai mult, că reușim să fim „cei mai tari” și în sens negativ. România are cel mai mare procent din populație (peste 41%) aflat în pragul sărăciei; cel mai mic nivel al investițiilor din PIB destinate cercetării și dezvoltării; România are cei mai mulți analfabeți din Europa; România este pe primul loc în Europa la numărul de mame minore și cea mai mare scădere demografică; cea mai mare incidență a bolilor neurologice și a afecțiunilor cardiace. Iar reușitele eternei și fascinantei Românii pot continua aproape la nesfârșit.

Toate aceste realizări epocale se produc în timp NASA plănuiește o misiune spre Marte, pentru 2020; cercetătorii japonezi lucrează pentru a realiza primii roboți umanoizi, care să reacționeze printr-o interfață comandată prin inteligență artificială; elvețienii se pregătesc să decodeze modul de funcționare a creierului uman; în vreme ce James Cameron a creat o firmă care își propune să exploateze resursele aurifere de pe asteroizii aflați dincolo de Planeta roșie.

Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cea mai lungă poezie din lume scrisă de copii, sau cu cel mai lung roman scris vreodată prin metoda colaborativă. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai mari librării, cu cei mai mulți cititori simultani ai unei cărți scrise de un autor român, sau cu cele mai multe autografe acordate de un scriitor clujean. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai multe parcuri, locuri de joacă, spații pentru câini, sau cu cea mai lungă pistă de biciclete din Europa. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cei mai mulți spectatori pentru o piesă de teatru stradal, cu cei mai mulți spectatori ai unui film românesc în aer liber, pentru cei mai mulți spectatori la un concert de muzică de cameră. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai curate trotuare, cu cele mai frumoase amenajări stradale, cu cele mai elegante tramvaie și troleibuze, sau cu cele mai multe mașini fără emisii de carbon de pe planetă. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai multe locații wifi gratuite, pentru cele mai multe premii ale elevilor la olimpiadele naționale și internaționale, sau cu cele mai multe biblioteci, care au cele mai multe cărți virtuale oferite liber cetățenilor Clujului. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai multe săli de concert, cu cele mai multe săli de teatru, cu cele mai multe săli de muzică rock sau de orice altă natură. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cele mai multe galerii de artă, cu cei mai mulți pictori, cu cei mai mulți artiști, cu cei mai mulți fotografi, cineaști sau nominalizări pentru premii internaționale sau pentru orașul cu pictura cea mai mare de pe planetă. Aș fi vrut să intrăm în Guiness Book pentru orașul cu cei mai mulți donatori de bani sau obiecte cu scopuri caritabile, pentru cele mai importante finanțări acordate cercetării științifice, pentru cele mai multe muzee sau cele mai spectaculoase exponate științifice din lume. Prin urmare, pentru că asupra tuturor acestor idei am drept intelectual, fiind părintele lor spiritual, rog toate ONG-urile lipsite de creativitate să se inspire.

Pentru că altfel Banatul va rămâne fruncea, Ardealul mincea, iar Clujul rujul României.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *