Două instituții românești vor să comunice între ele. Să zicem Anaf și Registrul Comerțului. Niște funcționari se urcă pe acoperiș și fac un foc. Fiind printre primele metode de comunicare la distanță, fumul este în continuare folosit cu succes în România. Internetul îl poate folosi orice fraier, adevărații profesioniști comunică prin fum. Iar România e plină de profesioniști.
O firmă vrea să comunice cu o instituție. Un angajat scrie pe o bucată de hârtie declarația, o leagă de piciorul unui porumbel și îl trimite spre instituție. Apoi, așteaptă ca porumbelul să se întoarcă cu răspunsul, în termenul legal de 30 de zile. Iată, România are și metode mai moderne de comunicare, cine zicea că ne trimitem doar mesaje cu fum.
Două firme vor să comunice între ele. Fiecare are câte un angajat care știe codul Morse și băieții se pun pe bătut mesaje. Ăștia sunt cei mai șmecheri comunicatori din țara asta. Dacă te știi cu codul Morse, o să ai orice femeie sau orice bărbat, după preferințe.
Totuși, mai avem și faxuri rătăcite prin țara asta. Ne minunam în timpul stării de urgență că în România raportarea deceselor de Covid se face prin fax. Astfel, un decedat nu a apărut în raportarea oficială pentru că nimeni de la Direcția de Sănătate Publică nu s-a uitat în fax timp de două zile.
În țara în care te împiedici de programatori pe stradă, 77% dintre firmele românești încă transmit informații pe hârtie, conform unui studiu al Comisiei Europene care evaluează performanța digitală a Europei.
„România s-a clasat pe locul 26 din 28 între statele membre, poziție obținută în baza a cinci criterii cheie – conectivitate, capital uman, utilizarea serviciilor de internet, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.”, se arată în studiu.
La peste 2000 de ani de la invenția hârtiei, România încă a rămas fidelă acestui suport de comunicare. Om trăi noi în secolul vitezei, om comunica instant în orice parte a globului, poate am trimis roboți pe Marte, dar, frate, hârtia e hârtie, nu ne batem joc de tradiții.
„La categoria servicii publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, România s-a clasat pe ultimul loc în UE.”
Asta se întâmplă pentru că statul român e atât de birocratic, încât, dacă îi iei hârtia, încetează să existe. Sute de mii de funcționari care plimbă hârtii dintr-un birou în altul și-ar pierde obiectul muncii. Ăștia nu știu altceva, în afară de hârtie. Dacă le iei foile din mână și îi pui să folosească un computer, li se blochează creierul și trebuie să-și dea restart.
Astfel, nu e de mirare că încă trimitem mesaje cu fum sau porumbei, folosim codul Morse sau faxul. Sunt chestiuni normale pentru o țară care s-a încăpățânat să evolueze.
Partea proastă e că nici mediul privat nu stă mai bine decât statul, la digitalizare. „Studiul arată că doar 23% dintre companiile românești transmit informații prin canale electronice, comparativ cu 34% media din UE, și doar 8% folosesc rețele de socializare (media din UE fiind de 25%). În plus, studiul mai arată că IMM-urile românești au făcut cele mai mici investiții în tehnologie în cursul anului 2019 dintre toate statele membre ale UE.”
Când îți desfășori activitatea într-un stat îngropat în hârtii, cum poți tu, ca antreprenor, să fii rebel și să te digitalizezi? Poate ești tu rebel și vrei să faci afaceri pe internet, în anul Domnului 2020, dar tot va trebui să depui declarația online în dosar cu șină, la ghișeu.