„România Educată”, blocată în birocrația campaniei electorale

„România Educată”, proiectul lansat din inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pare să se fi împotmolit în hârțogăraia specifică sistemului educațional: planuri de lecții, rapoarte de activitate, tabele, liste și situații. Este mai mult decât evident că munca birocratică a unui profesor este una sisifică, chiar dacă rămâne, adeseori, nevăzută. Contra unei asemenea stări de lucruri s-a pronunțat recent Klaus Iohannis, în cadrul Forumului Educației 2019, desfășurat în 11 mai la Iași.

Scriitor iscusit, chiar dacă un orator mai puțin priceput, ce a reușit să-și lanseze cel de-al treilea volum al trilogiei pașilor mărunți, în „mers de rac”, președintele Klaus Iohannis a susținut la Iași necesitatea caracterului predictibil al educației românești.

Un alt aspect semnalat de către președinte se referă la „mormanul de hârtii” în care este scufundat actul educațional și al cărui opozant este chiar președintele țării. 

„Degeaba creștem salariile dacă nu reevaluăm ce ar trebui să facă un profesor şi ce face efectiv în așa fel încât să reducem odată mormanul de hârtii care ascund realitatea și să creștem valoarea adăugată la clasă. Aceste probleme există de ani și ani. Se tot discută, se tot fac planuri, dar până în clipa de față nu s-au găsit modalități eficiente. Când vorbesc cu dascăli dedicați, îmi spun că parcă e din ce în ce mai rău. Decât să se pregătească pentru clasă, decât să pregătească materiale interesante, pregătesc noi, și noi, și noi hârtii, statistici, teancuri, și teancuri, veșnice ședințe la care se adună hârtii, în loc să se creeze noi metode și idei bune pentru școală”, a declarat șeful statului.

Alocuțiunea și intervențiile Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, din cadrul Forumului Educației 2019 aici.

Altfel spus, pe final de mandat, președintele României este interesat de aceleași teme de interes public: educație, sănătate și corupție. Chiar dacă și-a propus încă de la început, adică din timpul campaniei prezidențiale din 2014, să transforme din temelii România, prin recursul la educație, rezultatele proiectului prezidențial, „România Educată”, au fost făcut publice abia în decembrie 2018. 

"Educația va fi tema centrală pentru mine și datorită faptului că sunt dascăl și, mai ales, datorită faptului că dacă România are o șansă mare de a deveni performantă în sec. XXI, aceasta este educația. Avem copii dotați, foarte deștepți și pe tema asta o să am foarte multe teme pentru a găsi soluții, ca după 12 ani de școală să nu avem jumătate din copii în afara țării. 

Prin oferta mea sper să îi conving pe tineri să vină la vot, tinerii sunt o țintă predilectă pentru mine, nu doar din cauza faptului că tinerii nu votează, ci pentru faptul ei sunt viitorul României", declara Klaus Iohannis în august 2014.

Educația este esențială, dar totuși, aceasta a fost neglijată. În pragul unor alegeri importante pentru țară, precum erau cele din 2014 sau după cum sunt cele din 26 mai 2019, tinerii reprezintă un segment important. Totul pentru vot. Mai puțin educația, temă ce este utilizată cu predilecție doar în asemenea scopuri, adică electorale. 

Trebuie spus că în proiectul prezidențial privind educația, „România Educată”, interesul pentru profesori și actul pedagogic este abia schițat în câteva linii generale, totul fiind centrat pe imaginea elevului din România anului 2030. 

„Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație

Societatea recunoaște rolul și importanțaprofesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Cadrele didactice, indiferent de ciclul destudiu la care predau, sunt absolvenți de studii universitare. 

Formarea inițială a tuturor cadrelor didactice include etape de mentorat,o perioadă de practică de minim șase luni și un proces riguros de selecție. În predarea la clasă, cadrele didactice beneficiază de contribuția/ajutorul unor specialiști (consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) și au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor acestora și ale comunității educaționale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică și să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în școală și comunitate. Pe termen mediu, este necesar un sistem integrat de management al carierei didactice.

Într-un astfel de sistem, cadrele didactice cu performanțe deosebite sunt stimulate, iar cele cu carențe în activitate sunt ajutate și trec printr-o etapă intermediară de sprijin didacti cpentru ca, ulterior, să fie identificate, dacă este cazul, soluții individuale, onorabile, de reorientare profesională sau ieșire din sistem”, se arată în documentul citat. 

Cam atât despre pedagogie. Hârțogăraia a fost uitată, iar birocrația a continuat să facă parte din proiect.

Constatăm cu regret faptul că interesul pentru educație continuă să fie mimat, „servit” tinerilor în preajma unor campanii electorale însemnate. Din păcate, din 2014 și până în prezent, președintele Klaus Iohannis nu a reușit măcar să coalizeze toate forțele politice implicate (chiar coaliția aflată la guvernare) pentru a fundamenta cu adevărat un asemenea demers de interes pentru România de mâine.

Educația pare a fi o temă numai bună pentru campania electorală, iar „dezbaterile” pe acest subiect sunt tot atâtea ocazii de a arăta „vinovatul”: actualul ministru al Educației, același ministru din timpul guvernării Uniunii Social-Liberale, ”monstruoasa coaliție” din care a făcut parte și actualul președinte al României, Klaus Iohannis. 

Merită precizat că proiectul „România Educată” este, din păcate, doar o proiecție pentru anul 2030 al învățământului românesc. Dispunem de câteva variante ale unor asemenea proiecții, dar nu suntem capabili să realizăm câți elevi va mai avea România anului 2030. 

CITEȘTE ȘIAnalfabeții funcționali din România, educați abia din 2030. Ce părere are un fost ministru al Educației din Cluj?

De altfel, contrar tuturor proiectelor de informatizare a învățământului românesc, acesta a rămas cantonat în birocrație și hârtii. Iar cei 6% din PIB pentru educație au rămas o promisiune neonorată. 

De ce subiectul educației naționale, adică a sănătății culturale a populației, reprezintă doar o temă de campanie electorală, fie ea prezidențială sau de alt fel? Aceasta este întrebarea. 

 

 

sursa foto: presidency.ro

 

Adauga comentariu