În aceste zile învolburate și învălmășite, privind situația unui institut socotit de prim rang din țară, aș vrea să reconsider imaginea sistemului medical din CLUJ-NAPOCA, prin a afirma că, da, există și reversul medaliei.
În calitate de pacientă, timp de 13 zile în luna octombrie 2017 la IOCN, am cunoscut realitatea nemijlocită din interior, pentru care nu am decât cuvinte de laudă și de prețuire. Fluxul de la intrare până la ieșire în această „uriașă uzină a vieții” s-a petrecut cu exactitate de ceas elvețian după indicațiile și informațiile de pe pagina de prezentare a institului, fără nicio abatere, întârziere, condiționare a actului medical sau negociere. Acest lucru denotă o bună organizare, un cult al muncii eficiente, o disciplină și o funcționalitate fără reproș.Drept pentru care voi adresa felicitări și cuvinte de apreciere întregii echipe manageriale a institutului.
Aceleași atribute ale muncii în echipă le-am găsit la secția Chirurgie II, al cărei șef, dl dr. conferențiar ALIN–CRISTIAN RANCEA și-a inchegat un colectiv imbatabil în care fiecare membru de la medic la infirmiere, îngrijitoare își știe locul și rolul, responsabilitățile profesionale și constituie fiecare în parte o piesă importantă dintr-un amplu puzzle.
Pe dl dr. conferențiar Alin–Cristian Rancea îl vedeam în fiecare dimineață și apoi peste zi, trecând pe holul secției, scrutând cu atenție ce se întâmplă în stânga și dreapta, atenționând ușor sau dând indicații. Întotdeauna era însoțit de învățăcei și precum Aristotel odinioară transforma o simplă trecere în revistă, într-un act educațional peripatetic, descifrând din mers alte taine ale chirurgiei într-o atmosferă academică.
Artizanul actului chirurgical de care am beneficiat a fost dl dr. ALEXANDRU TRĂILĂ, spre care m-au purtat pașii absolut din întâmplare, fără recomandare și fără a cunoaște absolut nimic din viața medicală clujeană. Adevărat, nu știu dacă „este o somitate de renume internațional”, dar, sigur este o somitate pe plan național, căci printre pacientele Domniei Sale se aflau doamne din Zalău, Satu Mare, Târgu-Jiu, Oradea, Constanța, Piatra–Neamț, Baia-Mare, Targoviste. Și le-am numit doar pe cele cu care am intrat eu în contact din perioada în care m-am aflat în îngrijirea Domniei Sale. Într-o sumară schiță de portret aș putea spune că domnul doctor este un bun practician care empatizează cu pacientul, un profesionist desăvârșit. Știe să împrăștie temerile și gândurile negre ce îl însoțesc pe pacient, să inspire încredere în temeinicia actului medical și să insufle speranța că totul va fi bine. Acest domn cu „mâini de aur”, cu solide cunoștințe de medicină și competențe dobândite prin experiența îndelungată a reușit să facă, cel puțin în cazul meu, din imposibil tot posibilul. Aș putea spune fără greș ca m-a trecut prin „furtună” cu atât de multă siguranță, profesionalim, precauție și m-a scos apoi din nou la razele soarelui ce cu generozitate scăldau sala de operație.Cum sa nu-ti exprimi public gratitudinea fata de un asemenea specialist dublat de un adevarat om?
Dacă la cele spuse mai adăugăm și strădania conducerii de a asigura confortul fizic și psihic al bolnavului prin condițiile optime puse la dispoziție de factorii de decizie, privind cazare, masă consistentă, calculată la nivel caloric și diferențiată pe afecțiuni, surprinzător, extrem de gustoasă, medicamentația necesară fără nicio indicație de procurare „că nu există în farmacia noastră” veți avea în față tabloul unui institut și a unei secții care prețuiește viața, face eforturi supreme pentru a o prelungi și a o îmbunătăți.
Concluzia mea, ca pacientă este că la IOCN, secția Chirurgie II am găsit un colț de țară „ca afară”, că acest institut prin chivernisirea corectă a resurselor materiale și umane, cu aportul echipelor de specialiști și prin amabilitatea tuturor factorilor implcați se află la nivelul clinicilor europene.
QUOD ERAT DEMONSTRANDUM? Există un revers al medaliei. OMUL SFINȚEȘTE LOCUL… SI INTR-UN SPITAL DE STAT.
Prof. Viorica Zaiț – Piatra Neamț