Regionalizare. Federalizare. Romania are nevoie de un nou model economic

Cu cizmele murdare de noroiul din linia intai a reindustrializarii strabat cu darzenie saptamanal inainte si inapoi drumul de la Cluj la Bucuresti (care dureaza 6 ore indiferent ca mergi cu masina sau avionul) pentru a lua lumina de la guvernanti si a intelege care este directia economiei de la specialisti. 

Si profit de fiecare data la fiecare drum spre a participa la o masa rotunda, conferinta, forum, in care analistii ne arata date statistice deloc optimiste si pun intrebari incomode cu privire la directia afacerilor. La conferinta la care am participat astazi, de exemplu, se punea problema daca trebuia sa ne indreptam spre o economie bazata pe consum sau una axata catre exporturi. In conditiile in care politicile publice din ultimele 12 luni indica o relaxare a fiscalitatii in scopul intensificarii consumului si in care numarul de mall-uri pe cap de locuitor creste mai tare ca PIB-ul, nu cred ca trebuie sa fi rocket-scientist sa intelegi incotro este „impinsa” economia, cu pericolele si riscurile acestei aparente binefaceri.

M-a frapat insa, in cele cateva prezentari, situatia aparent stralucita a unor indicatori economici ai unor tari vecine care nu au atuuri economice semnificative (si nici cresterea cu care ne laudam noi): Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Slovenia, Ungaria, Cehia si Slovacia. Infrastructura rutiera, feroviara si maritima exceptionala, sistem energetic logic si performant, directii economice strategice multianuale si articulate, fructificare resurselor din turism sau a vecinatatii cu marile puteri industriale, etc., sunt atuuri care le fac deosebit de atractive pe termen mediu si lung.

Si asta in ciuda unei contemporaneitati mult mai zbuciumate decat a noastre, fiind obiectul multor furtuni geopolitice, razboaie civile chiar, comasari si dezlipiri de teritorii (mai tine minte cineva fosta Cehoslovacie sau fosta Iugoslavie?) si avand sisteme de administrare diverse si traiectorii europene diferite (unele sunt membre UE, unele nu, unele sunt insa par a se comporta ca si cand n-ar fi, etc).

Ce surprinde ca numitor comun pentru cele 8 tari mentionate mai sus este suprafata geografica mica si foarte mica si populatia de sub 10 milioane de oameni, mergand in doua cazuri pana la sub 2,5 milioane. Iar in aproape toate cazurile PIB per capita este mai mare decat in Romania (exceptie facand Serbia si Macedonia, dar daca ne uitam la rata de crestere an de an a PIB-ului sa nu fie o surpriza daca in 5 ani ne vor intrece).

Sa fie o tara cu un teritoriu mai mic si o populatie sub 10 milioane mai usor de administrat iar programele de dezvoltare economica sa fie mai usor de implementat, deci mai eficiente, ducand la rezultate durabile? Pattern-ul de sus pare a da dreptate acestei teorii, iar planurile de reorganizare administrativ-teritoriala a Romaniei sunt aliniate acestui deziderat.

Sa fie un eventual proiect de federalizare un model de dezvoltare economica chiar mai bun, descentralizand si de-birocratizand pana la extremis?

Cred ca oamenii de afaceri si analistii trebuie sa provoace mai mult guvernantii sa se aplece asupra unor modele neconventionale si curajoase de dezvoltare economica, pentru ca ne dorim cu totii ca Romania sa nu mai fie vazuta ca ”periferica”.

In conditiile in care se pare ca batem pasul pe loc pana in 2020 fara lideri straluciti, fara un proiect serios de tara si fara un model economic articulat - iar 2016 este oricum pierdut.

Adauga comentariu