Populatiile mediteraneene sunt caracterizate de o scazuta rata a mortalitatii cauzate de bolile cardiovasculare. De aceea, specialistii s-au gandit sa transforme obisnuintele alimentare ale acestora in regimuri destinate celor cu o alimentatie mai putin echilibrata. Respectand raportul adecvat inte nutritie (proteine / glucide /lipide) si limitand aportul caloric global, s-a conceput un regim care imbina slabirea cu sanatatea.
Longevitatea locuitorilor Cretei
In anii 1960, un specialist american pe nume Ancel Keys a efectuat un studiu comparativ al obisnuintelor alimentare in sapte tari de pe trei continente (Finlanda, Statele Unite ale Americii, Olanda, Italia, Iugoslavia, Grecia si Japonia). El a ajuns la concluzia ca Grecia, indeosebi Creta, prezenta cea mai scazuta rata la nivel mondial a mortalitatii cauzate de afectiunile coronariene si de tulburarile adiacente.
La sfarsitul anilor 1980, cecetatorul francez Serge Renaud a transpus obinuintele alimentare ale cretanilor in Franta, la Lyon, pe o perioada de cinci ani. Astfel a ajuns la concluzia ca longevitatea locitorilor Cretei se datora modului lor de viata.
Cretanii sunt cei mai longevivi oameni de pe planeta. Pe langa faptul ca urmeaza in mod firesc dieta mediteraniana, adauga in alimentatie anumite produse, precum iarba-grasa( Portulaca Oleracea – o planta care creste in stare salbatica in zonele mediteraneene) si melci, bogati in acizi grasi mono-nesaturati, care contribuie la mentinerea unei bune stari de sanatate.
Regimul mediteranean a fost apoi prescris pacientilor cu un accident cardiovascular in antecedente, pentru a preintampina recidiviva. De cativa ani, acest regim s-a raspandit, constatandu-se ca ofera longevitate, sanatate si totodata suplete.
Ce promite:
– Previne bolile cardiovasculare.
– O mai buna rezistenta la imbolnaviri.
– Mentinerea greutatii corporale.
Cum actioneaza?
leiul de masline constituie unul dintre stalpii de baza ai dietei mediteraneene. Este bogat in acizi grasi mono-nesaturati, substante care diminueaza nivelul colesterolului “rau” fara a-l afecta pe cel “bun”. Fiind hipocaloric in mod natural, regimul mediteranean permite o slabire armonioasa si asigura mentinerea greutatii ideale.
Uleiul de masline
Pentru a beneficia de toate calitatile cu care este creditat, uleiul de masline trebuie sa respecte anumite criterii riguroase. Atentie cand cititi etichetele! Mai trebuie sa stiti urmatoarele date despre uleiurile de maslin:
– Uleiul de masline extravirgin, obtinute din masline provenite din culturi biologice: fructele sunt spalate si apoi strivite cu o piatra de moara. In timpul acestei operatiuni sunt mentinute la o temperatura cuprinsa intre 16-28º C.
– Uleiul de masline virgin pur are aceleasi procedeu de obtinere. Deosebirea rezida in modul de cultivare a fructelor. Indicele orgaleptic egal sau mai mare de 6,5/10. Cantitate de acid oleic, exprimata in aciditate libera, 1 %.
– Uleiul de masline virgin: indicele orgaleptic egal sau mai mare de 5,5/10. Aciditate libera sub 2 %.
– Uleiul de masline pur: este fabricat din ulei de masline virgin amestecat cu ulei de masline rafinat. Are calitati nutritive mediocre.
– Uleiul de pasta de masline este fabricat din ceea ce ramane dupa prima presare la rece. Savoarea si proprietatile sale sunt mult inferioare.
Avantajele sale mari:
– Regimul mediteranean este savuros: ne putem delecta cu adevarat, mancand sanatos. Toate ideile preconcepute, de pilda cea despre eliminarea totala a lipidelor din cadrul unui regim de slabire, devin absurde; este suficient sa selectionam grasimile ingerate: foarte putine lipide saturate, putine lipide poli-nesaturate (pe care organismul nu le poate sintetiza) si multe lipide mono-nesaturate.
– Nu cantarim nimic: acest program constituie mai degraba un stil de viata decat un regim.
– Alimentatia mediteraneeana contine numeroase alimente bogate in substante cu rol in prevenirea imbatranirii (rosii bogate in licopen, struguri si vin bogate in polifenoli, ulei de masline bogat in vitamina E, legume cu frunze verzi bogate in luteina etc.). Pe langa faptul ca slabim repede, traim mai bine si ne mentinem in forma.
– Continutul sau bogat in fibre alimentare previne constipatia (si toate maladiile provocate de o alimentatie saraca in fibre).
Punctele slabe:
– Programul este dificil de urmat atunci cand mancam in oras (cantina, bufet, restaurant). Chiar si in aceste conditii, “catastrofele” alimentare pot fi evitate mancand putine grasimi saturate (carne grasa, produse de patiserie) si punand accentul pe fructe si legume.
– Continutul mare de lipide ne indeamna sa nu-l recomandam persoanelor care au un exces mare de greutate pe care trebuie sa-l piarda. O data inceputa slabirea, aceste persoane isi pot pastra greutatea atinsa (si sanatatea) sau pot continua sa slabeasca urmand regimul mediteranean.
Contraindicatii
Dieta mediteraneana, cea mai sanatoasa din cate exista, reputaţie pe care si-a castigat-o in ultimii ani, poate fi contraindicata in unele cazuri, efectele sale secundare putand consta chiar in crize cardiace. Multa vreme s-a crezut ca o alimentaţie bogata in ulei de masline, nuci si peste este benefica sanataţii pentru ca reduce nivelul colesterolului. Desi este adevarat ca reduce colesterolul rau, crescandu-l pe cel bun, se pare ca tocmai aici este problema.
Cercetari recente arata ca in unele dintre cazuri tocmai nivelul mare al colesterolului bun si al unei proteine care are ca efect inflamaţiile este problema. In cazul unor persoane care au anumite mutaţii, colesterolul bun, in loc sa protejeze, ataca organismul, putand aparea crizele cardiace.
Concluzia a reiesit dupa ce oamenii de stiinţa au observat numarul din ce in ce mai mare de crize cardiace inregistrate in cazul persoanelor care mancau sanatos, urmand o astfel de dieta, si care aveau un nivel al colesterolului bun mare. Studiile sugereaza ca, in unele cazuri, colesterolul bun este, de fapt, nociv.
Programul
Regimul mediteranean nu este catusi de putin rigid, structurandu-se cateva mari principii:
– consumul de acizi grasi nesaturati;
– consumul redus de produse de origine animala;
– consum ridicat de legume, fructe si cereale ;
– consum moderat de vin rosu de buna calitate ;
– ratie calorica zilnica rezonabila ;
– activitate fizica regulata.
Exemple de meniu :
– sos tartar de rosii cu busuioc;
– naut cu coriandru;
– o bucata de branza de oaie ;
– para cu scortisoara.
Sau:
– o portie de tarta din foietaj cu ansoa si ardei gras;
– penne cu rosii si spanac;
– salata de fructe cu nectar de mango.
.ro