PET-uri, pungi de plastic, caserole, flacoane, borcane de plastic – le întâlnim la fiecare colț de stradă, pe malul Someșului, și prin gangurile ascunse din Cluj. În timp ce în Occident dispozitivele de reciclat sunt folosite de aproape 20 de ani, la noi această practică este doar la început.
Colectarea deșeurilor de plastic este o problemă mai veche, ignorată de autorități. Unica stație complexă de reciclat ambalaje din plastic, metal și sticlă, care e mai cunoscută printre clujeni, funcționează în parcarea Complexului Comercial VIVO!. Dar după cum știm nu dispunem de o stație de separare a deșeurilor, astfel ajung toate laolaltă la groapa de gunoi din Pata Rât. La punctul de colectare din VIVO!, pentru colectarea separata a plasticului, sticlelor, și materialelor din hârtie, putem primi bonuri valorice, care pot fi folosite la marketul din incinta magazinului VIVO! sau să fie donate către casele de copii.
Am încercat să găsim și alte centre de reciclare a deșeurilor din plastic. După o căutare pe internet, am găsit două firme cu puncte de reciclare a deșeurilor, Diren-Reciclare și Colectare Deșeuri cu adrese pe bd. Muncii nr 63, str. Câmpina nr. 62-64, str. Mihai Viteazu nr. 134 A, Calea Baciului 1-3, str. Paris 36, str. Cantonului. Niciunul din numerele de telefon ale firmelor de colectare nu sunt valabile. Majoritatea au telefonul închis sau inexistent. Tot ce putem presupune e că aceste puncte nu mai au activitate și astfel rămânem cu informații false ce le găsim pe paginile oficiale ale acestor “așa zise puncte de colectare”.
Dezamăgire – acesta e cuvântul cu care ne rămâne să ne consolăm, pe lângă PET-urile împrăștiate pe străzile din Cluj.
Teoretic, plasticul se reciclează și prin intermediul clopotelor colorate din oraș. Aceste clopotele colorate din oraș ne dau doar impresia că toate deșeurile sunt reciclate, dar de fapt sunt colectate de firmele de salubritate, și adunate toate la un loc în Pata Rât. Așa că, la suprafață pare totul corect și frumos colorat, ca și culorile vii ale clopotelor, însă traseul deșeurilor se oprește la groapa de gunoi, nefiind prelucrate mai apoi.
Norocul nostru că mai avem cetățeni, care din bunul simț și etică, inițiază proiecte prin reciclarea PET-urilor îmbinată cu alte domenii, cum ar fi, cultura. Este Vorba despre Scena Verde – o scenă flotantă cu supra structură pavilionară. “Reciclăm prin cultură” – acesta este unul din mottourile campaniei, prin informarea cetățenilor în scopul colectării și reciclării recipientelor de plastic tip PET.
Faptul că au apărut tomberoane speciale pentru colectarea selectivă a deșeurilor se referă la păstrarea separată a deșeurilor în funcție de tipul și natura acestora.
Deci în concluzie, generatorii de deșeuri nu pot spune că reciclează deșeurile din moment ce acest segment este aproape inexistent în Cluj-Napoca.
Plasticul ocupă aproximativ 12% din volumul gropilor de gunoi, motiv pentru care incinerarea deșeurilor a devenit din ce în ce mai atractivă pentru recuperarea energiei, dar cu efecte negative asupra atmosferei din cauza gazelor de ardere rezultate. Colectarea selectivă a plasticului descurajează incinerarea deșeurilor, reducând profitabilitatea incinerării și aduce beneficii directe calității aerului.
Aproximativ 4% din consumul de energie al unei țări este utilizat pentru a produce plastic, datorită lui în foarte multe domenii. Reciclarea plasticului economisește cantități însemnate de apă, petrol și gaze naturale, necesare pentru a produce un nou plastic.
Energia economisită prin reciclarea unei sticle de plastic alimentează un bec de 60 W timp de 6 ore.
Pentru a evita producerea deșeurilor de plastic, putem reduce consumul prin a reutiliza o sacoșă atunci când mergem la cumpărături, să renunțăm la paiele de plastic pentru băuturi, să folosim chibirite sau brichete reîncărcabile din metal.