Un articol din Monitorul de Cluj a pus pe jar intraga politichie clujeana. Nu vreau sa zic ca e un fonfleu politic, colegii de breasla de la Monitorul sunt inteligenti ca sa nu apeleze la asa ceva. Dar pana si presa locala s-a saturat de starea de incertitudine care domneste la nivelul PNL. Ca la PSD e varza a la Cluj, oricum. Potrivit articolului, in cazul in care Boc se va decide sa nu candideze, atunci Daniel Buda ramane singura optiune viabila.
Pentru jocul dezbaterii, ma opun cu toata forta acestei teorii. Daniel Buda are 0,01 sanse sa accepte acest job politic si foarte putine sanse sa castige, daca va accepta, din motive pe care o sa le explic mai jos. Un lucru e sigur, PNL are foarte putin optiuni pentru Primaria Cluj-Napoca. Si inca un lucru e sigur: alegerea candidatului va fi o chestiune exclusiv PDL-ista. Bine, mai am un lucru sigur, candidatul va fi ales dupa o lupta acerba intre Daniel Buda si Alin Tise, care se urasc de moarte si care se asteapta unul pe altul la coltul politicii.
Pe de o parte, Alin Tise, care in acest moment nu isi propune sa candideze la Primaria Cluj-Napoca, desi are, in mod evident, cea mai solida substanta electorala, si-ar dori, daca s-ar putea, imposibilul: sa-si puna oameni peste tot, sa controleze el tot. Ar pune-o maine pe Steluta Racolta sefa la CJ, daca ar putea, l-ar pune maine pe Radu Ratiu primar, daca ar putea. El are nevoie de slugi politice, nu mai are chef sa se implice in administratia locala, fiindca are foarte mari sanse la un post de ministru, daca PNL va castiga in noiembrie 2016. Alin Tise isi asuma, prin stilul sau agresiv, de multe ori hormonal, pozitii fatise si nu de putine ori a spus adevarul in ceea ce priveste situatia politica din Cluj-Napoca.
Daniel Buda, pe de alta parte, este omul care sta in umbra si conduce dominator, la fel de isteric, partidul. Diferenta majora este ca, in lupta cu Alin Tise, Daniel Buda a castigat mereu si l-a avut dintotdeauna alaturi pe Emil Boc. Este poate singurul apropiat al lui Emil Boc care a fost alaturi de el in momentele grele si cu care a colaborat strans in ultimii 10 ani. De aceea, Daniel Buda va avea un cuvant greu de spus in privinta viitorului candidat.
Nu o sa fie el, stati linistiti. La 7.000 si ceva de euro pe luna, cu un mandat de europarlamentar pe cinci ani, departe de focusul vietii publice si de presa, Daniel Buda nu are chef de Seplecani, Onigi, Tuluci si Moisini, joaca la un alt nivel in acest moment. In aerul rarefiat de la Bruxelles, poate vorbi oricand cu cel ce decide strategia pe agricultura in toata Europa, sau pe telecom sau pe alte domenii. Are sansa sa influenteze decizii majore, care privesc Romania si Europa. De ce ar veni sa transpire in sala de sticla a Primariei si sa se certe cu Claudia Anastase? Iar mandatul de europarlamentar ii asigura lui Daniel Buda cea mai importanta protectiei impotriva DIICOT si DNA. Asta, daca, bineinteles, ar avea ceva dosare puse la dospit, asa cum se spune. Si, credeti-ma, orice politician cu experienta de peste 10-15 ani este acum stresat de ideea unei arestari. Deci, daca Buda va dori la Primarie o persoana din cercul sau de incredere, una care, cel mai important, sa aiba capacitatea de a castiga, acea persoana e Radu Moisin, pe drept cuvant un apropiat al sau, dar care e atat de infricosat ca se sperie pana si de umbra lui, stiut fiind ca el a fost cel care a tinut in palme cartofii incinsi de la Primarie dupa arestarea lui Apostu. Moisin pate fi o optiune cuminte, dar e greu de presupus ca va accepta.
Asa ca, vedeti bine, dragi cititori, oricat s-ar bate cei doi lupi nu chiar atat de tineri din fostul PDL, niciunul nu are un adevar, vreo solutie castigatoare in maneca. Cheia e la Emil Boc, dar Emil Boc a inghitit-o. Am mai auzit scenarii fantasmagorice cum ca Boc ar putea trece la PMP pentru a candida, lucru care ar declansa un alt razboi “pedelicid” cu consecinte nefaste. E drept, Emil Boc poate ajuta major, daca nu mai vrea sa candideze, ca primaria sa ramana o afacere in familie. Alegerea noului candidat nu se va face intr-o saptamana, fiti linistiti. Tot ce auzim si vedem sunt doar incercari de presiune la nivelul opiniei publice asupra lui Emil Boc, pentru ca el sa se decida mai repede ce vrea sa faca.
Iar asta e o decizie extrem de grea, fiindca Emil Boc si-a pierdut entuziasmul de acum 12 ani si a ramas fara activ de partid tanar si dornic de munca.